Un congres fara invinsi

Intr-un articol publicat in chiar prima zi a Congresului PSD ii avertizam pe amatorii de surprize ca partidul e capabil de innoiri, dar nu si de tradari de sine.

Ca dincolo de nume proprii, dincolo de dezbateri utile sau sterile, dincolo de momente electorale, aceasta structura domina spatiul romanesc tocmai pentru ca oamenii o pot identifica usor. PSD are un anumit fel de a face politica. Un fel de a fi care este rezultatul cooperarii intre oameni din generatii diferite, cu specializari diferite, cu abilitati si viteze diferite. In ciuda legendelor, nu am avut niciodata o unitate de monolit. Am functionat intotdeauna ca o organizatie coerenta pentru ca am acceptat cu totii si diferentele, dar si acel set de principii de baza fara de care ne-am risipi in patru zari, cum au facut-o atatia altii pe scena politica, in acesti 15 ani de pluralism.

Ceea ce s-a intamplat a confirmat mesajul meu. In conducerea partidului au intervenit schimbari importante. Dar PSD ramane pe mai departe aceeasi suma coerenta de tendinte. Problema care se pune si de acum incolo este sa stim sa respectam si sa valorificam cum trebuie aceste feluri diferite de a fi. Ele sunt proprii tuturor marilor partide, de stanga sau de dreapta.

Congresul a facut sa se vorbeasca mult despre numele unor oameni, fenomen firesc. Dar indaratul fiecarui lider se afla multe alte nume. Oameni care cred intr-un anume fel de a fi si de a face politica in cadrul PSD. Astazi, mai mult ca oricand, adevaratii lideri PSD nu conduc bisericute eterogene, bazate pe interese de moment. Opozitia este o etapa in care asemenea interese dispar. Ramane numai increderea intr-o personalitate si in ideile sau capacitatile ei.

Faptul ca Ion Iliescu, de pilda, a pierdut alegerile pentru cea mai importanta functie in partid nu anuleaza curentul de actiune si opinie care a stat in spatele acestei candidaturi solide. Atat de solida incat putini se indoiau de succesul ei. Iliescu nu este numai fondatorul partidului care avea sa devina, treptat, PSD, membru in Internationala Socialista. El este si mentorul care a adunat in jurul lui oameni din generatii diferite, cu pregatiri diverse, dar care cred intr-un set de valori si intr-un mod anume de a face politica. In implicarea mai acuta in social, in prudenta, in austeritate. Sunt momente in care aceasta linie de gandire e fertila, sunt momente in care e nevoie, poate, de altceva. Dar aceasta linie de a gandi si acest grup de oameni fac parte din PSD la fel de legitim si de util ca si alte grupuri. Partidul trebuie sa isi gandeasca viitorul tinand seama inclusiv de aceasta prezenta si de aceasta realitate. Sa aiba in vedere acest fel de a gandi si a comunica atunci cand construieste strategii. Sa implice acesti oameni in luarea de decizii si sa se bazeze pe ei atunci cand pune in aplicare masuri.

Nu exista un PSD nemiscat si neatent la realitate. Dar trebuie sa existe si pe mai departe o miscare politica larga si influenta asezata sub aceste initiale. Iar elementul de continuitate intre ieri si maine este respectul activ fata de toate tendintele, toate felurile de a fi, fata de toti oamenii din partid. Nu avem atatea "aripi" cate ne pun in seama unii analisti. Avem, in schimb, capul pe umeri si picioarele pe pamant. Si urmatorul pas inainte il vom face impreuna. E un exemplu de coerenta de care are nevoie lumea romaneasca in ansamblul ei.