Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La opt ani de la căderea Emiratului Islamic pe care talibanii l-au instaurat în Afganistan, noul guvern de la Kabul, sprijinit cu toată forţa de NATO, este incapabil să controleze ţara iar liderii afgani nu altă opţiune decât de a lansa apeluri disperate la dialog, în căutarea unei reconcilieri naţionale. Venirea lui Barack Obama la Casa Albă şi numirea generalului David Petraeus ca şef al Comandamentului Central american sprijină această apropiere de acei inamici susceptibili să colaboreze cu autorităţile, urmând strategia folosită în Irak, dar... cu cine trebuie să negocieze pe frontul afgano-pakistanez? întreabă ziarul ABC.
"5 la sută sunt intratabili; 25 la sută nu sunt siguri de forţa angajamentului lor cu insurgenţa, iar 70 la sută s-au alăturat din lipsă de bani", se arată într-o statistică prezentată de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, în faţa aliaţilor SUA şi ai UE la recenta sa vizită la Bruxelles, unde a pledat pentru o schimbare de tactică, pentru că "nu câştigăm războiul, lumea s-a săturat şi merită să încercăm". Ministrul afgan de interne, Mohamed Hanif Atmar, a continuat calculele şi a cifrat la "între 10 şi 15.000" numărul talibanilor care în prezent ar controla "17 provincii", aproximativ jumătate din teritoriu şi care sunt capabili să acţioneze tot mai lejer, chiar şi în capitala Kabul.
Afirmaţiile lui Biden au primit un răspuns prompt din tabăra talibanilor, iar unul din numeroşii lor purtătorii de cuvânt, care s-a prezentat drept Zabihullah Mujahid, a asigurat prin intermediul agenţiei locale Pajhwok, că "talibanii suntem uniţi sub comanda centrală a mollahului Omar, iar dezbaterea privind existenţa unor sectoare moderate şi radicale este simplă propagandă. Singura soluţie este plecarea forţelor străine". Naţiunile Unite, a căror misiune în ţară este anterioară venirii americanilor, pledează pentru "un dialog deschis cu un personaj identificat şi reprezentant legitim care să reprezinte şi să unifice grupurile insurgente", o figură, care, potrivit experţilor, este inexistentă în peisajul actual, unde "în afară de cele două mari grupuri clasice, conduse de mollahul Omar şi Gulbudin Hekmatyar, apar o infinitate de mici clanuri independente cu agende particulare.
În acel păienjeniş de comisii, departamente şi asociaţii create de misiunea internaţională în Afganistan, Comisia pentru Consolidarea Păcii (PSC), se ocupă de negocierea directă cu insurgenţa şi săptămâna aceasta comisia a reuşit să determine "trei istorici comandanţi talibani din Herat să renunţe la arme". "Mollahii Abdul Baqi, Abdullah şi Abdul Ahad - care operau în zona de acţiune spaniolă - aveau sub ordine grupuri de zece persoane, care de-acum încolo nu vor mai hărţui forţele străine şi vor colabora cu autorităţile în schimbul banilor", a informat comisia.
Ochii şi rachetele avioanelor nepilotate americane vizează mai mult ca oricând Waziristanul de Nord şi de Sud. "Biden are dreptate când spune că sprijinul este din motive economice, talibanii ajung în zone unde guvernul de la Kabul este incapabil să ajungă, iar în zonele cele mai sărace oferă ceva lucrurilor în schimbul sprijinirii jihadului", spun surse consultate la Kabul.
"Insurgenţa este un actor plural format din toţi cei care nu recunosc autorităţile şi recurg la arme. Seniori ai războiului, traficanţi de droguri, talibani, militanţi Al Qaida... care combină motivaţii religioase, politice, economice şi tribale", spune Javier Jordan, doctor al Departamentului de Ştiinţe Politice de la Universitatea Granada. Noua strategie internaţională, bazată pe apropierea de elementele mai puţin radicale ale acestei insurgenţe heterogene, depinde şi de extinderea frontului din Pakistan unde s-ar afla, potrivit serviciilor secrete, adevăratele sanctuare ale liderilor care luptă împotriva guvernului de la Kabul, între care şi cel în care se refugiază Osama Ben Laden.
În Waziristanul de Nord şi de Sud, două regiuni din nordul Pakistanului, clanurile cele mai importante au format un Consiliu al Mujahidinilor Uniţi care îl recunoaşte pe "mollahul Omar şi pe Osama Ben Laden" drept lideri al unui jihad a cărui luptă se va intensifica odată cu venirea primăverii, aşa cum a avertizat faţa vizibilă a noului consiliu Baitullah Mehsud. Acesta va fi scenariul pe care îl vor găsi cei 162 de militari spanioli care au plecat duminică din Santiago de Compostela cu destinaţia Afganistan. Este vorba de a treia şi ultima din rotaţiile pentru înlocuirea forţelor din Afganistan. Soldaţii vor fi repartizaţi la Herat şi în Qala-e-Naw. În prezent în Afganistan sunt desfăşuraţi 780 de soldaţi spanioli.
Sursa: Agerpres
