11:51 • Un raport Caritas, preluat de cotidianul Il Messagerro, scoate la iveală adevărata faţă discriminatorie pe care italienii o au faţă de români. Raportul arată că „românii din Italia sunt victime - fie ale accidentelor de muncă, fie ale discriminării - decît infractori”. Românii sunt cea mai numeroasă comunitate de imigranţi din Italia, înregistrând 1.016.000 de membri în anul 2008, dublu faţă de anul trecut.
Un raport Caritas, preluat de cotidianul Il Messagerro, scoate la iveală adevărata faţă discriminatorie pe care italienii o au faţă de români. Raportul arată că „românii din Italia sunt victime - fie ale accidentelor de muncă, fie ale discriminării - decît infractori”. Românii sunt cea mai numeroasă comunitate de imigranţi din Italia, înregistrând 1.016.000 de membri în anul 2008, dublu faţă de anul trecut.
URĂ DE RASĂ. Caritas susţine,
prin datele pe care le deţine, că 73,3% din românii care trăiesc în Italia, au
ajuns în această ţară pentru a presta diverse activităţi lucrative. Numărul atît
de mare al românilor din Peninsulă, aşa cum în anii precedenţi a fost cazul
marocanilor sau al albanezilor, a generat un fel de "sindrom de
invazie", subliniază Caritas. Datele Biroului Naţional italian
Antidiscriminări Rasiale (UNAR), care colaborează cu serviciul omolog român
(Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, CNCD) şi cu asociaţiile de
români, spun că un număr mai mare de români sînt victime decît infractori. Ei
nu sunt corect informaţi, nu beneficiază de asistenţă legală şi de educaţie şi
sunt exploataţi la locul de muncă, în special în sectorul construcţiilor, ceea
ce duce la un număr mare de accidente de muncă. Românii sînt adesea victime ale
unor comportamente de intimidare din partea forţelor de ordine, întîmpină
dificultăţi birocratice şi obstacole în accesul la servicii sociale. Potrivit
raportului Caristas "Români. Imigraţie şi muncă în Italia. Statistici,
probleme şi perspective", la a cărui realizare au contribuit şi mai mulţi
autori români, numărul românilor prezenţi în Italia - numai 8.000 în 1990 - a
crescut de peste 100 de ori în mai puţin de 20 de ani. În pofida a ceea ce
cred mulţi, nu este vorba despre oameni care nu au o educaţie solidă sau
mijloace financiare. Aproximativ 72% dintre ei au absolvit o facultate, iar
aproape toţi - 90% - au un venit mediu lunar de 1.030 de euro, au un loc de
muncă fundamental pentru integrare, învaţă italiana şi vor să rămînă în
Peninsulă.
APORT. Imigranţii din Italia ,aproximativ
unul din zece au un loc de muncă, au devenit o componentă structurală din ce în
ce mai relevantă pentru piaţa muncii. Ei ocupă două treimi din necesarul de
forţă de muncă nouă, iar din totalul imigranţilor, românii se află pe primul
loc. La fiecare şase imigranţi nou angajaţi, unul este român. Ei asigură 1,2%
din PIB-ul Peninsulei. În ceea ce priveşte veniturile, românii se află uşor sub
media imigranţilor, iar femeile românce, care reprezintă 53,4% din totalul românilor
prezenţi în Penisulă, cîştigă cu 40% mai puţin decît bărbaţii.În pofida
nivelului înalt de pregătire, românii sînt angajaţi pe posturi negarantate, iar
din acest motiv încheie, în medie, 1,5 contracte pe an. O treime dintre ei
lucrează în industrie, în special în construcţii, o jumătate în sectorul
serviciilor, de exemplu asistenţa familială, hoteluri sau restaurante, iar 6,6%
în agricultură. Lazio
este regiunea cu cea mai numeroasă comunitate de români, aproximativ 200.000.
Dintre aceştia, 100.000 locuiesc numai în provincia Roma. A doua
poziţie este ocupată de Lombardia, cu 160.000 de imigranţi români,
urmată de Piemonte cu 130.000. Organizaţia
subliniază nevoia de a se depăşi stadiul ecuaţiei "imigrant egal
delincvent".
DELICVENŢĂ. Străinii reprezintă o cincime dintre persoanele inculpate, un sfert dintre cele condamnate şi o treime din populaţia din închisori. În rândul tinerilor - categoria cu cel mai crescut risc de a comite infracţiuni - proporţia imigranţilor cu vîrste cuprinse între 15 şi 24 de ani a crescut de la 3% la 6%. Dintre imigranţii care comit infracţiuni 71% sunt ilegali. Cei legali au reprezentat, în anul 2006, aproximativ 6% dintre persoanele inculpate, în condiţiile în care ei formează şi 6% din populaţia Italiei, potrivit Ministerului de Interne. A crescut, însă, proporţia românilor care au comis infracţiuni ca omucideri, violenţe sexuale, furturi auto, furturi din locuinţe, furturi calificate, spargeri de centre comerciale, jafuri în plină stradă, extorcări. Pe de altă parte, Caritas subliniază că adesea victimele sînt tot români. În rândul românilor există grupuri de persoane care se comportă rău faţă de majoritatea. Şi în rîndul românilor există organizaţii care se ocupă de imigranţie ilegală, de trafic de fiinţe umane, muncă la negru, trafic de stupefiante, produse contrafăcute şi clonări de cărţi de credit. Pentru a alimenta circuitul prostituţiei, fetele sunt recrutate cu violenţă din zonele cele mai sărace ale României: ar fi vorba de 18.000 - 35.000 de persoane care trec anual prin Italia, de naţionalitate română, dar nu numai. Numărul violenţelor sexuale este mare şi vizează adesea româncele sau alte imigrante care lucrează pentru familii italiene. Românii ocupă primul loc în ceea ce priveşte minorii neînsoţiţi, abandonaţi, vînduţi de părinţi sau fugiţi de acasă. Aproximativ o treime dintre minorii denunţaţi, majoritatea fete rome acuzate de furt, sînt români, iar aproximativ 1.000 dintre minorii arestaţi au trecut prin centrele de primire. Oficial, în România trăiesc 535.140 de romi, adică 2,5% din populaţie, dar în realitate numărul lor este de pînă la patru ori mai mare. Ei sînt împărţiţi în grupuri şi subgrupuri cu caracteristici specifice, arată raportul Caritas. În Italia, pe lîngă faptul că trăiesc în sărăcie şi marginalizaţi, romii sînt dezavantajaţi în ceea ce priveşte locuinţele, serviciile sociale, locurile de muncă şi educaţia. Ei sînt victime ale discriminării, fiind calificaţi adesea drept profitori, infractori sau vagabonzi. Peste jumătate dintre români (52%) au în schimb o părere bună despre italieni.