Murdăria ne poate apăra de cancer

Teoria conform căreia curăţenia excesivă poate dăuna sănătăţii nu este una nouă pentru oamenii de ştiinţă. Studii recente au demonstrat că obsesia pentru igienă este departe de a avea un efect pozitiv asupra sănătăţii, existând riscul ca ea să provoace slăbirea sistemului imunitar şi apariţia a diverse afecţiuni.

Teoria conform căreia curăţenia excesivă poate dăuna sănătăţii nu este una nouă pentru oamenii de ştiinţă. Studii recente au demonstrat că obsesia pentru igienă este departe de a avea un efect pozitiv asupra sănătăţii, existând riscul ca ea să provoace slăbirea sistemului imunitar şi apariţia a diverse afecţiuni. Alte studii au relevat că expunerea la mizerie şi microbi în primii ani ai vieţii clădeşte sistemul imunitar, pregătindu-l pentru ameninţările viitoare. Obsesia modernă pentru igienă, cu părinţi care şterg şi sterilizează în mod constant toate obiectele din casă, de la ustensilele din bucătărie până la jucăriile copiilor, poate submina acest important mecanism.

Luând în considerare aceste lucruri, cercetători britanici din cadrul Mintel au efectuat un nou studiu, în urma căruia au descoperit o legătură între obsesia pentru igienă a omului modern şi cancer. Studiile precedente - notează Daily Mail - se axaseră până în prezent pe relaţia dintre cazurile tot mai dese de alergii, astm şi eczeme şi curăţenia excesivă. Noul studiu sugerează însă că expunerea repetată la alergeni, bacterii şi anumite toxine menţine sistemul imunitar în stare de alertă, determinându-l să suprime celulele canceroase aflate în stadii incipiente de dezvoltare. În acelaşi timp, se pare că apariţia tumorilor poate fi descurajată dacă organismul intră în mod constant în contact cu diverse bacterii.

Studii precedente au demonstrat o rată mult mai scăzută a ratei cancerului de plămâni la lucrătorii din ferme faţă de cei din alte ramuri agricole. Dar poate cea mai solidă dovadă a felului în care microbii ne pot proteja împotriva cancerului vine din partea leucemiei copilăriei - cancerul celulelor sângelui. Unii experţi cred că acei copii care merg la creşă în primele luni ale vieţii pot deveni imuni la această gravă boală. Acest lucru s-ar putea datora faptului că ei sunt expuşi unei game largi de organisme, într-un moment în care sistemul imunitar se află încă în dezvoltare. Sincronizarea este însă foarte importantă. Dacă primul contact între organismul copilului şi bacterii are loc la un an sau mai mult după naştere, reacţia sistemului imunitar este atât de violentă încât devine distructivă, cauzând înmulţirea celulelor canceroase.

Teoria nu este una noua. Acum aproximativ 100 de ani, un medic american pe nume William Coley a inventat un tratament controversat, care implica injectarea unui cocteil de bacterii direct în tumoare, în ideea de a determina sistemul imunitar să reacţioneze la atacul unor organisme străine. Tehnica a funcţionat. Primul pacient tratat astfel, în februarie 1893, a fost un băiat de 16 ani cu o tumoare abdominală uriaşă. După şapte luni de tratament, tumoarea a dispărut. Pacientul a mai trăit 26 de ani, murind de atac de cord. Tratamentul a fost cunoscut sub numele de Coley's Fluid, fiind utilizat în SUA până în anii '50.