Defectele şi patologia marilor genii ale omenirii - intre controversă, realitate şi legendă
Dacă arta sau ştiinţa s-ar caracteriza printr-un singur cuvănt, atunci el ar fi "genialitate". Căci ce conţinut sublim ar mai cunoaşte cele două cuvinte in lipsa celor care i-au conceput definiţia? Un mister de sorginte paranormală: de ce de multe ori cănd spunem geniu spunem nebunie? Fapt recunoscut sau nu, fiecare plăsmuire ce a uimit societatea a fost realizată de un om a cărui codependenţă de realitate s-a dovedit a fi aproape insesizabilă. Revelaţia nu este permisă oricui şi nu oricui ii este permis să nască sisteme de referinţă. De exemplu, Eminescu sau Einstein. Numitorul comun al celor doi nu este doar părul vălvoi şi nebunia, ci unicitatea. Teoria relativităţii sau Luceafărul. Ce s-ar face ştiinţa şi poezia romănească fără aceste două descoperiri...Â
Dislexici. Thomas Edison, descoperitorul becului, Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului, Leonardo da Vinci, "Cina cea de taină" şi presupusa slăbiciune pentru cei de acelaşi sex, Einstein şi pasiunea lui pentru vioară. Ei bine, toţi sufereau de această boală. Boală manifestată prin dizabilităţi de invăţare, deoarece persoanele dislexice nu pot invăţa prin metodele standard de predare şi receptare a informaţiilor noi cu care vin in contact. Pe de altă parte, dislexicii sunt persoane extrem de intuitive, inteligente, care se bazează pe invăţare vizuală, multidimensională, deoarece găndesc in imagini, ei au probleme in ceea ce priveşte simbolurile de orice fel, precum literele sau cifrele şi cuvintele scrise.
Logica Nebuniei. John Forbes Nash Jr - matematician american, s-a născut la 13 iunie 1928, fiind şi subiectul unei cărţi, "A beautiful mind" a autoarei Sylvia Nasar. A descoperit punctul de echilibru pentru jocurile strategice şi teorema de scufundare a varietăţilor Riemanniene intr-un spaţiu ambient euclidian de dimensiune suficient de mare. Este singurul geometru care a luat Premiul Nobel pentru economie, din păcate, schizofrenia l-a chinuit pe durata a trei decade.
Pe Nikola Tesla (10 iunie 1856 - 7 ianuarie 1943), doctorii l-au declarat de trei ori nebun fără scăpare; de mic, Tesla beneficia de ceea ce se cheamă "percepţii extrasenzoriale". Invenţiile lui Tesla au pus bazele cunoştinţelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzănd sistemele polifazate, sistemele de distribuţie a puterii şi motorul pe curent alternativ. Bobina Tesla, deşi este cel mai bine păstrat secret al tehnicii tensiunilor inalte, rămăne cea mai importantă descoperire a sa.
Olandezul şi spaniolul. Salvador Dali se naşte la 11 mai 1904 la Figueras şi moare la 23 ianuarie 1989. Cine nu-l recunoaşte pe Dali ca fiind un geniu al suprarealismului şi cine nu-i cunoaşte operele: "Persistenţa Memoriei" sau "Copil geopolitic privind naşterea omului" etc.? Artistul s-a remarcat de foarte multe ori printr-un comportament deosebit de abstract, şocănd prin apariţiile sale excentrice, coborănd dintr-un automobil incărcat cu sute de conopide sau plimbăndu-se pe străzile New York-lui cu un clopoţel, pe care il folosea pentru a atrage atenţia asupra sa - găndul că ar putea trece neobservat il ucidea. In operă, creează teme ce au la bază obsesiv erotismul, sadismului, scatologia şi putrefacţia.
Vincent Van Gogh (30 martie 1853 - 29 iulie 1890), pictor impresionist, a creat tablouri apreciate şi văndute cu sume exorbitante. "Floarea Soarelui", "Terasa cafenelei noaptea", "Măncătorii de cartofi" etc. Il cunoştea pe Gauguin şi impărtăşeau aceleaşi idei artistice. Din cauza celui pe care il admira profund, işi taie o ureche intr-o ceartă, fapt pentru care, in 1889, se internează voluntar in ospiciul din Saint-Remy. In perioadele de calm era lăsat acasă să picteze, dar in cele de criză mănca vopsele şi bea petrol. Era numit de oameni "fouroux" (nebunul roşcovan). Tot nebunia l-a făcut ca pe neaşteptate să-şi tragă un glonţ in piept. In decurs de mai puţin un an a pictat 200 de tablouri.
James Joyce (2 februarie 1882 - 13 ianuarie 1941), poet şi scriitor irlandez, era de asemenea un excentric aparte. Avea probleme cu vederea, poate şi din această cauză era văzut purtănd o bucată de pănză peste ochi, avea cinci ceasuri la o mănă arătănd ore diferite, o ruga in nebunia lui pe soţia sa, Nora Bernacle, să se culce cu alţi bărbaţi pentru a simţi cum este să fii inşelat, cu toate acestea, este considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori ai secolului al XX-lea.
Monomaniacul Bobby Fischer. S-a născut la 9 martie 1943 la Chicago, Illinois. Pentru cine n-a auzit de el, Fischer a fost un mare campion american de şah. Avea un IQ de 180, singura şi "marea" lui problemă era că nu-i plăcea să piardă; nu era văzut făcănd altceva decăt să studieze şah. In 1972 a devenit primul campion mondial la şah din istorie.