SUA au interzis exportul bombelor cu fragmentaţii, arme controversate cu efecte devastatoare pentru populaţiile civile, informează AFP, citând surse din Senatul american. Bombele cu fragmentaţii pot conţine sute de minibombe care se dispersează într-un vast perimetru, dar nu explodează toate, ci se transformă de fapt în mine antipersonal.
Aceste noi restricţii, care permanentizează o interdicţie pentru un an, datând din decembrie 2007, figurează în legea care repartizează 410 miliarde de dolari pentru finanţarea statului federal până la sfârşitul exerciţiului bugetar în septembrie 2009, promulgată miercuri de Barack Obama. Legea finanţelor interzice utilizarea fondurilor americane pentru vânzarea sau transferul bombelor cu fragmentaţii în afară de cazurile în care mai puţin de 1% din minibombe sunt susceptibile să se transforme în mine antipersonal. Ea precizează că armele trebuie să fie utilizate doar împotriva unor ţinte militare clar definite în zone în care nu există civili.
Senatorul democrat Patrick Leahy, autorul principal al clauzei, estimează că aceasta ar reprezenta "o etapă majoră pentru SUA şi întăreşte eforturile altor ţări pentru stoparea masacrelor provocate de bombele cu fragmentaţii". Iar senatoarea democrată Dianne Feinstein şi-a exprimat speranţa că această lege "va putea fi urmată rapid de o alta vizând interzicerea în mod permanent a utilizării acestor arme de către armata SUA".
Arsenalul american conţine actualmente 5,5 milioane de bombe cu fragmentaţii, potrivit unui comunicat comun al celor doi senatori. Din 1965 până în prezent, circa 100.000 de persoane - între care 98 % erau civili - au fost ucise sau mutilate de explozii ale bombelor cu fragmentaţii, susţine organizaţia nonguvernamentală Handicap International.
Citește pe Antena3.ro