Securitatea aprovizionării Europei cu electricitate s-a deteriorat în 2007, “cu riscul întreruperii în timpul iernii”, fiind de aceea nevoie de investiţii majore pentru dezvoltarea capacităţilor energetice, avertizează firma de consultanţă Capgemini, citats de Agerpres.
“Echilibrul dintre cerere şi ofertă poate fi pus în pericol dacă factorii meteorologici devin mai puţin favorabili”, a indicat Capgemini în cel de-al 10-lea Observator European al Pieţelor Energiei (OEME), referindu-se la supraconsumul înregistrat în perioadele cele mai reci ale anului. Această situaţie este explicată în cea mai mare parte de “creşterea ponderii energiei eoliene în cadrul capacităţile instalate”, această sursă de energie nefiind programabilă şi deci, “nefiind disponibilă pe tot parcursul intervalelor de vârf al consumului”.
Astfel, în pofida unei creşteri lente a consumului în 2007, capacitatea de producţie suplimentară de energie în momentele de vârf al consumului s-a redus pe plan european de la 7,6% în 2006, la 5,3% în 2007. În condiţiile în care elasticitatea minimă a producţiei energetice peste nivelul mediu trebuie să fie de minim 5% pentru a nu fi compromisă securitatea energetică a unei ţări, situaţia unor state precum Franţa (unde capacitatea suplimentară este de -5,7%, datorită lucrărilor de mentenanţă la centralele nucleare), Marea Britanie (cădere de la 7,9% în 2006 la 2,2% în 2007) sau Germania (scădere de la 4,4% în 2006 la 2% în anul următor), devine “îngrijorătoare”, au subliniat autorii studiului vizând securitatea energetică în Uniunea Europeană.
“Europa ar trebui să-şi reducă dependenţa faţă de aprovizionarea cu gaze ruseşti”, a subliniat, pe de altă parte studiul, care apreciază ca fiind “preocupantă” securitatea aprovizionării cu gaz a Europei. Gazul rus va reprezenta aproximativ 50% din consumul european de gaze în 2030, în Finlanda şi Europa de Est dependenţa de acesta putând creşte chiar până la 80%. Pentru reducerea dependenţei energetice a Europei, sunt necesare creşteri ale capacităţilor de de stocare, creşterea “fluidităţii schimburilor din cadrul pieţei europene” pentru a se permite o mai mare solidaritate în cazul crizei aprovizionării şi diversificarea surselor de aprovizionare, importantă fiind utilizarea în mai mare măsură a gazelor naturale lichefiate (GNL), au sugerat consultanţii firmei Capgemini.
GNL reprezintă 7% din consumul total de gaze al Europei şi ar putea ajunge la 15%-18% până în 2020. Grupul de analiză al Capgemini a cerut “investiţii de mare anvergură în infrastructurile energetice ale Europei, cu scopul garantării securităţii energetice la nivelul întregii Uniuni Europene. Aceştia au avansat cifra de 1.000 de miliarde de euro necesari pe următorii 25 de ani pentru întărirea infrastructurii gazeifere şi electrice dacă se vrea asigurarea şi diversificarea necesarului energetic. Având în vedere faptul că actuala criză economică şi financiară riscă “să frâneze sau să stopeze investiţiile”, cu deosebire în domeniul energiilor regenerabile, directoarea internaţională pe sectorul energetic din cadrul firmei de consultanţă Capgemini, Colette Lewiner, a propus tocmai “o relansare economică prin investiţii”, în caz contrar “revenirea urmând a fi dureroasă în momentul reluării creşterii economice” în Europa.
Citește pe Antena3.ro