Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce premierul încearcă să ne convingă că sub bagheta lui economia merge în direcția cea bună, optimismul său este demolat de statisticile Băncii Central Europene și ale Eurostat. Reticența finanțatorilor față de mersul economiei românești se vede în dobânzile la care Guvernul se împrumută. După o scurtă perioadă de scădere, dobânzile la împrumuturile pe termen lung ( zece ani) au revenit pe trend crescător, astfel că Guvernul Cîțu a ajuns să se împrumute la cele mai mari dobânzi din UE. Dacă la începutul anului 2019, în calitate de parlamentar, Florin Cîțu lansa în spațiul public întrebarea „Cum să te împrumuți la cele mai mari costuri din UE când ai cea mai mare creștere economică?”, vizat fiind Guvernul Dăncilă, astăzi, în calitate de premier, și-a răspuns singur.
Potrivit datelor publicate de Banca Central Europeană, rata medie a dobânzii la creditele pe termen lung a crescut din nou în luna iulie, ajungând la 3,24%, după ce în iunie aceasta urcase la 3,11%. Reducerea costurilor de împrumut este foarte importantă pentru România din perspectiva percepției piețelor internaționale, având în vedere că suntem la limita de recomandare pentru investiții. Anul trecut, cam pe aceeași vreme, când era ministru de Finanțe în Guvernul Orban, Florin Cîțu scria pe Facebook că „România are nevoie, așa cum vedem în toată lumea, și de dobânzi reale zero sau, și mai bine, negative”. Între dorință și putință este însă o mare diferență.
Dobânzi record plătite în 2021
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, Guvernul a plătit în prima jumătate a anului dobânzi 8,6 miliarde de lei, un nivel record, urmând ca până la sfârșitul anului să ajungă la 16,63 miliarde de lei, sumă care va reprezenta, de asemenea, un record. În primele șase luni ale anului trecut, dobânzile s-au ridicat la 8,35 miliarde de lei, iar pentru întreg anul 2020 la 13,9 miliarde de lei. Datele publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor arată că în primul semestru al acestui an veniturile bugetului au fost de 176,38 miliarde de lei, iar cheltuielile de 210,19 miliarde lei, deficitul fiind de 33,8 miliarde de lei. Nivelul datoriei publice a fost la sfârșitul lunii iunie de 49,5% din PIB, după ce în mai atinsese 49,7%. Este posibil însă ca pragul îndatorării să sară de 50% din PIB în iulie, după ce Guvernul a împrumutat la începutul lunii 3,5 miliarde de euro (17,2 miliarde de lei) de pe piața externă.
Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în RO (%)
12.20 01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21
Citește pe Antena3.ro
2,94 2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24
Sursa: Eurostat
Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung (%)
Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21
România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24
Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83
Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61
Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72
Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14
Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45
Cum stau Ungaria și Bulgaria
La sfârșitul lunii iulie, împrumuturile pe termen lung ale României erau cu mult peste cele la care aveau acces celelalte state membre UE din zona central europeană. Pe de altă parte, statistica arată că și ecartul costurilor de împrumut s-a majorat față de a doua plasată, Ungaria.
Evoluția economiei, evaluările agențiilor de rating, ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene sunt tot atâtea elemente care contribuie la o presiune ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută România pe piețele internaționale. Rata dobânzii pe termen lung are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și se regăsește printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro. Față de statele din regiune, România are o poziție mult mai proastă. De exemplu, Ungaria, chiar dacă a consemnat și ea o creștere a ratei dobânzii pe termen lung, a rămas la o distanță mare în spatele nostru.
În schimb Bulgaria, care este legată prin Consiliu monetar la o paritate fixă în raport cu moneda unică europeană, a păstrat un nivel foarte redus al dobânzii pe termen mediu și lung.
Intre linii
Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro impune un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state, iar România nu îndeplinește în prezent acest criteriu.
Cele mai ieftine împrumuturi pe termen lung în iulie 2021 (%)
Germania -0,45
Luxemburg -0,40
Olanda -0,38%
Slovacia -0,14
Austria -0,13
Finlanda -0,1
Danemarca -0,05
Belgia -0,03
Franța -0,01
Irlanda 0,03
Estonia 0,09
Latvia 0,09
Bulgaria 0,14
Slovenia 0,14
Lituania 0,16
Un cerc vicios care ne strânge tot mai tare
Pentru a refinanța vechile datorii și a acoperi deficitul bugetar, Guvernul este nevoit să se împrumute. Începând de anul trecut, aceste împrumuturi au explodat, iar pe fondul creșterii dobânzilor, serviciul datoriei publice ne arde tot mai tare. În 2021 împrumuturile Guvernului s-au accelerat, iar această creștere fără precedent vine după ce în 2020 datoria publică a crescut cu 12% comparativ cu 2019. Practic, necesarul de finanțare aferent anului trecut s-a majorat cu 62% față de anul precedent, ajungând la 148 miliarde lei (14% din PIB), potrivit datelor BNR.
Citat
„De ce tace Curtea de Conturi? Dar CSAT? De doi ani de zile România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Europa. Mai scump decât Grecia. Şi ce este şi mai ciudat, costurile de finanţare pentru Grecia scad în timp ce DOAR pentru România, din toată Europa, cresc. (…) Cum să te lauzi cu cea mai mare creştere economică şi în acelaşi timp să plăteşti cele mai mari dobânzi?
Florin Cîțu, postare pe Facebook în februarie 2019
În 20 de ani, datoria fiecărui român a crescut cu 1.430%
La sfârşitul anului 2016, fiecare român avea de plătit 17.210 lei (3.789 de euro, la un curs mediu de 4,5411 lei/euro indicat de Ministerul Finanţelor), faţă de 1.127,19 lei (375 euro) în 2000. În acest interval, România a înregistrat o creştere a datoriei pe cap de locuitor de 1010%. La sfârșitul anului 2019, datoria publică ajunsese la 373,6 miliarde de lei (35,3% din PIB), astfel că fiecare cărui român îi revenea o datorie de 19.257 lei (4.058 de euro, la un curs mediu de 4,7452 lei/euro). Un an mai târziu, datoria publică sărise la 498,4 miliarde de lei (47,3% din PIB), ceea ce însemna 26.000 de pe cap de locuitor (5.366 de euro la un curs mediu de 4,8371 lei/euro).
Caseta
Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB
Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vine cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:
Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut:
1.Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil;
Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
-
Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
-
programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
-
dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
-
se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
-
Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
-
se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
-
Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;
