
România are termen ca până pe data de 30 aprilie 2025 să adopte măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv și să le prezinte Comisiei Europene. Ulterior, Guvernul va trebui să raporteze cel puțin odată la șase luni cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Consiliul pentru afaceri economice și financiare (ECOFIN) al UE. România face obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive din aprilie 2020, iar recomandările formulate de Consiliu în 2021 au fost ratate cu o marjă considerabilă. În iulie 2024, Consiliul a adoptat o nouă recomandare referitoare la absența unor măsuri eficace pentru corectarea deficitului excesiv. În aceste condiții, pe 25 octombrie 2024, România și-a prezentat primul plan bugetar-structural național pe termen mediu, care acoperă perioada 2025-2031, iar el a fost aprobat săptămâna aceasta în cadrul Consiliul pentru afaceri economice și financiare (ECOFIN) al UE.
Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete, care este singura referință operațională pentru monitorizarea aplicării planului și care este stabilită în recomandarea ECOFIN, se preconizează că deficitul public va scădea de la 8% din PIB în 2024 la 2,9% din PIB până în 2030. Cu toate acestea, pe baza ipotezelor din plan, deficitul ar urma să scadă sub valoarea de referință de 3% numai în 2031, arată analiza ECOFIN privind Planul bugetar structural pe termen mediu 2025-2031. „Consiliul ia act de faptul că nu a fost încă pe deplin elaborată metodologia precisă de evaluare a măsurilor eficiente în contextul noului cadru bugetar și, prin urmare, consideră că se impune organizarea în timp util a unei discuții cu privire la metodologie”, mai notează ECOFIN în raportul său privind planul fiscal al României.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor trebuie să scadă
Planul bugetar structural pe termen mediu 2025-2031 al României vizează reducerea deficitului bugetar printr-o reformă fiscală cu impact moderat asupra veniturilor bugetare (+1,1% din PIB din majorări de taxe), eficientizarea administrației fiscale (+0,5 din PIB venituri bugetare) și prin reducerea cheltuielilor statului cu 6% din PIB până în 2031, de la 41,9% în 2024 la 35,9% în 2031. Pentru a ține sub control cheltuielile bugetare în următorii ani, acesta stabilește o serie de ținte. Vizate în special aici sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor, exprimate ca procent din PIB, care ar urma să scadă de la o pondere de 9,3% din PIB în 2024 la 8,3% în 2031, precum și cheltuielile cu pensiile și alte beneficii de natura asistenței sociale. Acestea din urmă ar trebui să scadă de la o pondere de 12,7% din PIB în 2025 la 10,7% în 2031.
Numărul bugetarilor a continuat să crească
Până să se apuce Guvernul de reforma fiscal-bugetară, au continuat să se facă angajări la stat. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în noiembrie 2024, de 1.306.197, cu 5.900 mai multe comparativ cu luna anterioară, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF). Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 838.316 (plus 4.862 faţă de octombrie 2024), iar dintre acestea 618.052 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 1.928 de angajaţi, comparativ cu luna precedentă). În administraţia publică locală lucrau, în noiembrie anul trecut, 467.881 de persoane (plus 1.038 comparativ cu luna anterioară), dintre care 286.715 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 704) şi 181.166 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (plus 334).
Comisia va înființa un cont de control
În fiecare an, statele membre vor prezenta Comisiei Europene un raport privind progresele înregistrate în aplicarea planurilor bugetar-structurale. Comisia monitorizează progresele înregistrate de fiecare stat membru și, mai ales, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete și a reformelor și investițiilor care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare de la 4 la 7 ani. În acest scop, Comisia va crea un cont de control în care vor fi evidențiate abaterile cumulate de la traiectorie: pe debit vor fi înregistrate abaterile de cheltuieli care sunt peste traiectorie, iar pe credit, abaterile de cheltuieli care sunt sub traiectorie.
Proiectul de buget dă piept cu FMI
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, promite că va prezenta Guvernului în primă lectură proiectul bugetului de stat pe 27 ianuarie, iar aici vom vedea care vor fi măsurile propuse pentru corectarea deficitului excesiv, acestea urmând să se adauge celor incluse în „Ordonanța trenuleț” adoptată la sfârșitul anului trecut. Proiectul va suferi, cu siguranță, corecții, pentru că el urmează să fie prezentat și delegației FMI care se va afla în țara noastră în perioada 3-7 februarie. Echipa Fondului se va întâlni cu reprezentanții Guvernului și ai Băncii Naționale pentru a analiza evoluțiile economice și financiare recente și pentru a actualiza perspectivele macroeconomice, a transmis Geoff Gottlieb, reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.
Începe vânătoarea de sporuri aberante la stat
Ilie Bolojan, președintele Senatului, a anunțat ieri că vor fi declanșate controale detaliate la toate instituțiile subordonate Parlamentului și eliminarea a 76 de posturi din schema de personal a Senatului. El a spus că unele instituții subordonate forului legislativ acordă sporuri aberante, „scăpate de sub control”. Unul dintre exemplele date a fost Regia Națională a Pădurilor (Romsilva) care acordă fiecărui salariat care iese la pensie o sumă echivalentă cu 15 salarii. Alt exemplu a fost Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) care acordă angajaților o primă chiar de Ziua ASF (echivalentul unui salariu - n.red.). El a mai reclamat și faptul că în boardul ASF sunt prea mulți membri neexecutivi. „Nu cred că la ASF trebuie să fie atâția oameni neexecutivi în board și atâtea prime, nu cred că se prăbușește instituția”, a spus el ieri într-o conferință de presă.

Recomandările formulate de ECOFIN
Consiliul pentru afaceri economice și financiare a adoptat recomandări pentru toate cele șapte țări aflate în procedură de deficit excesiv pentru a-și corecta situația deficitului. Pe lângă România, pe această listă mai apar Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia și Slovacia. Acestea sunt în concordanță cu obiectivele fiecărui stat membru, exprimate în planurile lor fiscal-structurale pe termen mediu, prezentate în contextul implementării noului cadru de guvernanță economică al UE.
Belgia
Consiliul recomandă ca Belgia să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2027. Belgia ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 2,4% în 2025, 1,9% în 2026 și 2% în 2027. Deoarece Belgia nu a depus încă un plan fiscal-structural pe termen mediu, calea corectivă se bazează pe traiectoria de referință pe care Comisia transmis-o Belgiei în iunie 2024, actualizată pe baza datelor mai recente.
Franţa
Recomandarea Consiliului stabilește că Franța ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2029. Franța ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 0,8% în 2025, 1,2% în 2026, 1,2% în 2027, 1,2% în 2028 și 1,1% în 2029.
Italia
Consiliul recomandă ca Italia să pună capăt situației deficitare excesive până în 2026. Italia ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 1,3% în 2025 și 1,6% în 2026.
Malta
Consiliul recomandă ca Malta să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2027. Malta ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 6% în 2025, 5,8% în 2026 și 5,8% în 2027.
Polonia
Consiliul recomandă Poloniei să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2028. Polonia ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 6,3% în 2025, 4,4% în 2026, 4% în 2027 și 3,5% în 2028.
România
Consiliul recomandă României să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030. România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete să nu depășească 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.
Slovacia
Recomandarea Consiliului stabilește că Slovacia ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2027. Slovacia ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 3,8% în 2025, 0,9% în 2026 și 1,6% în 2027.
Statele membre trebuie să respecte disciplina bugetară pe baza criteriilor și valorilor de referință stabilite în tratatele UE ceea ce înseamnă că deficitul lor nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria lor nu trebuie să depășească 60% din PIB.