Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet

Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să soluționeze, mâine, recursul formulat de Departamentul pentru Situații de Urgență, împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care, în data de 4 august, a fost anulat Ordinul lui Raed Arafat de instituire a carantinei zonale asupra localității Gornet, județul Prahova. Juristul DSU, care a formulat recursul în numele secretarului de stat din MAI, susține, nici mai mult, nici mai puțin, că instanța de fond a judecat eronat speța, că a ținut cont de probele administrate de Primăria Gornet, ignorând datele și statisticile guvernamentale, și că, în fond, hotărârea judecătorească este una nelegală. Mai mult, DSU susține că, deși instanța de judecată vorbește, în motivarea sentinței, de obligația statului de a lua măsuri graduale atunci când dorește să instituie anumite restricții, nicăieri în legea 136/2020, privind carantina și izolarea, nu se vorbește despre gradualitatea instituirii măsurii. Cu alte cuvinte, ceea ce nu este interzis este permis, iar autoritățile statului au decis să fie luată măsura cea mai drastică. Același jurtist al DSP cere Înaltei Curți să caseze hotărârea Curții de Apel București, să retrimită cauza spre rejudecare, dar și ca, la rejudecare, să se mențină ordinul prin care s-a instituit carantinarea localității prahovene.

În cererea de recurs, formulată de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat, document redactat și întocmit de consilierul juridic Mihaela Ene, se solicită Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție desființarea Sentinței Civile nr. 694/2020, pronunțată în Dosarul nr. 3997/2/2020 de către Curtea de Apel București, care a admis, în parte, acțiunea restrânsă și modificată formulată de către Primăria Comunei Gornet, județul Prahova, și prin care a fost anulat Ordinul nr. 4659202 din 22 iulie 2020, emis de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență privind instituirea carantinei zonale în localitatea Gornet. Totodată, DSU solicită instanței supreme să caseze în parte această sentință a Curții de Apel București din data de 4 august, “reținerea cauzei spre rejudecare și, în urma rejudecării, respingerea capătului de cerere privind anularea Ordinului, ca netemeinic și nelegal”.

Departamentul pentru Situații de Urgență se arată nemulțumit de faptul că judecătorii Curții de Apel București au considerat, în motivarea acestei sentințe, că legiuitorul a avut în vedere, în primul rând, măsurile aplicate la nivel individual, respectiv carantinarea persoanelor și izolarea acestora, iar numai dacă autoritățile publice fac dovada faptului că, dacă această măsură nu se dovedește una suficientă, se poate dispune carantinarea zonei, ca singură măsură alternativă de controlare a răspândirii comunitare a bolilor infectocontagioase. Tot ca nemulțumire profundă a DSU este aprecierea instanței de judecată conform căreia autoritatea publică, în speță Departamentul pentru Situații de Urgență, trebuie să facă o evaluare fundamentată, care să conchidă în sensul că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode mai puțin drastice decât carantinarea localității. 

“Instanța nu este obligată să aibă cunoștințe în domeniul sănătății publice”

Ei bine, consilierul juridic al DSU susține, în cererea de recurs, că aceste considerente ale instanței de judecată “sunt profund nefondate, contrare principiilor și prevederilor legale reglementate de Legea nr. 136/2020 și creează un precedent periculos în contextul implementării măsurilor de sănătate publică necesare pentru limitarea transmiterii și răspândirii infecției cu virusul SARS-COV-2”. Lucrurile nu se opresc aici DSU scrie, nici mai mult, nici mai puțin, că “în mod greșit, instanța de fond a reținut în motivare faptul că legiutorul a avut în vedere, în primul rând, măsurile aplicate în mod individual, respectiv carantinarea persoanelor și izolarea”, catalogând raționamentul judecătorului Curții de Apel București drept neadecvat, întrucât se referă la “instituirea, în primul rând, carantinarea sau izolarea cu aplicarea graduală a măsurilor”. 
În opinia Departamentului pentru Situații de Urgență, dacă s-ar merge pe acest raționament al instanței de judecată “ar însemna că focarele apărute în anumite localități, cu transmitere intracomunitară, să nu poată fi izolate și propagarea bolii infectocontagioase să nu poată fi controlată”. 
Mai mult, DSU scrie Înaltei Curți de Casație și Justiție că instanța de fond (Curtea de Apel București – n.red.) “nu are obligația de a deține cunoștințe și informații în domeniul sănătății publice, acest aspect căzând în sarcina altor instituții publice în domeniu: Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății și Direcțiile de Sănătate Publică”. 

Guvernul consideră că, dacă legea nu interzice, înseamnă că permite orice măsură

Documentul, de-a dreptul halucinant, continuă. Departamentul pentru Situații de Urgență dă, efectiv, Curții de Apel București, lecții de Drept. “Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză”, se arată în cererea de recurs. Consilierul juridic citat mai arată că “rezultă, fără putere de tăgadă, faptul că legiuitorul a reglementat trei instrumente aplicabile la nivel național, într-o situație de risc epidemiologic, pentru protejarea sănătății publice, fără a stabili, cu titlu obligatoriu, o aplicare graduală a acestora”.
Cu alte cuvinte, DSU, ca instituție guvernamentală, este de părere că, dacă un act normativ nu specifică strict că cea mai dură dintre măsurile care pot fi luate într-o anumită situație ar trebui să fie precedată de aplicarea unor măsuri mai puțin drastice, statul nu este obligat să le ia pe cele mai puțin restrictive, ci poate trece direct la cea mai dură formă de acțiune. 
Instanța de judecată este, însă, de altă părere, fapt ce nemulțumește profund Departamentul pentru Sutuații de Urgență. Instituția arată că “instanța a încălcat principiul de drept, pentru că a pronunțat o hotărâre bazată pe interpretarea greșită a legii”.
În aceeași cerere de recurs, se mai menționează faptul că “instanța de fond consideră că evaluarea realizată de Direcția de Sănătate Publică Prahova nu îndeplinește cerința de legalitate, întrucât are caracter vădit superficial și se limitează la afirmații cu caracter general sau simple preluări din acte normative”. “Instanța de fond a constatat că am fundamentat și dovedit prin înscrisuri pertinente efectuarea anchetelor epidemiologice, a contacților și modalității de propagare a virusului în localitatea Gornet, dar aceste probe nu au fost luate în considerare, pentru că nu au atins <> instanței inferioare, la un aspect formal, respectiv evaluarea factorilor de risc care trebuia să fie detaliată”, mai arată Departamentul pentru Situații de Urgență. Iar argumentul DSU, prin care se încearcă anularea sentinței Curții de Apel București, este acela că “Legea 136/2020 nu stabilește o ierarhie și nici nu reglementează principiul de aplicare graduală a măsurilor pe care autoritatea competentă este obligată să le respecte. Cu toate acestea, măsurile se pot aplica gradual atunci când autoritatea competentă evaluează riscul epidemiologic și apreciază că aplicarea complementară a măsurilor este necesară pentru protejarea sănătății publice”. 

Judecătorul, “certat” că nu crede orbește în datele oficiale

Conform autorilor recursului, în localitatea Gornet, județul Prahova, Direcția de Sănătate Publică a apreciat, în urma evaluării factorilor de risc și a depășirii pragului de trei persoane la mia de locuitori, că “aplicarea măsurii carantinării zonale este singura care poate duce la prevenirea răspândirii bolii la perimetrele învecinate”. Și că, altfel, “carantinarea individuală a persoanelor, ca măsură de prevenire, a fost apreciată de Direcția de Sănătate Publică Prahova ca o măsură insuficientă, pentru faptul că putea crea disfuncții de ordin social, restricții mai mari în sarcina populației și imposibilitatea limitării răspândirii virusului la localitățile învecinate”. 
DSU ia, practic, la mișto și apărările formulate de Primăria Gornet, apărări admise însă de Curtea de Apel București, care a judecat fondul procesului. Astfel, instituția guvernamentală susține, în cererea de recurs, că Primăria Comunei Gornet “și-a <> cererea de ridicare a carantinei cu trei buletine de analiză, depuse la dosar, în instanța de judecată”. “Instanța de judecată a apreciat că DSP Prahova a indicat un număr de 15 persoane (infectate – n.red.) în data de 20 iulie 2020, care nu se mai confirmă, întrucât, din analizele efectuate la data de 20 iulie 2020, trei dintre acestea au fost testate negativ. (…) Decizia de carantinare s-a luat pe baza măsurilor privind evaluarea situației de risc epidemiologic efectuată în perioada 8-20 iulie 2020. Cele trei buletine de analiză au fost eliberate în data de 22 iulie 2020, dată ulterioară evaluării DSP Prahova, privind propunerea de carantinare zonală”, se arată în cererea de recurs, care ignoră, însă, faptul că Ordinul de carantinare, emis de Raed Arafat, are data de 22 iulie 2020. Adică aceeași cu cea în care au fost emise analizele de testare negativă pentru cele trei persoane. 

DSU mai contestă și faptul că instanța a arătat că DSP Prahova a susținut existența unui trend ascendant, deși datele disponibile indică un trend zilnic sau săptămânal de cazuri noi cel mult stabil, în perioada de referință. Instituția guvernamentală ceartă instanța că nu crede, orbește, în datele oficiale. “Instanța de judecată înlătură evaluarea oficială efectuată de DSP și avizată de INSP, precum și înscrisurile aferente în care se menționează un trend crescător în ultimele 14 zile (…), dar se raportează la datele disponibile, fără a menționa sursa și autenticitatea acestora”, se mai arată în documentul citat. 
Nu în ultimul rând, Departamentul pentru Situații de Urgență consideră că un act normativ administrativ este mai puternic decât o decizie a justiției. “Hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, prin faptul că a desființat un act administrativ cu caracter normativ care beneficia de prezumpția de legalitate, deși, prin apărările formulate de reclamantă (Primăria Gornet – n.red.), nu a fost răsturnată această prezumpție. De asemenea, hotărârea a fost pronunțată printr-o interpretare superficială a actului normativ, contrar scopului, spiritului și literei legii”, se mai arată în cererea de recurs.

Primăria nu renunță la daunele morale de patru milioane de euro

Reamintim faptul că, în data de 4 august, Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București a admis acțiunea restrânsă și modificată a Primăriei Comunei Gornet, anulând Ordinul lui Raed Arafat privind instituirea carantinei zonale a localității, ca emis neîntemeiat. Primăria a formulat, însă, și o cerere de despăgubiri, în cuantum de patru milioane de euro, după ce, inițial, ceruse 500.000 de euro, cu titlu de daune morale către locuitorii din localitate. Solicitarea a fost respinsă. 
În 7 august, Primăria Gornet a formulat, la rândul ei, recurs, cerând admiterea acestui capăt de cerere. În opinia instituției, cererea de despăgubiri este legală și temeinică. Și acest recurs va fi soluționat, în ședința de mâine, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.