Indicativul de ţară ROU în loc ROM nu este obligatoriu!

Fostul secretar de stat la Ministerul Culturii şi Cultelor Ion Antonescu a solicitat în zadar Consilului Naţional al Audiovizualului (CNA) să ia măsuri pentru ca în transmisiunile sportive televizate indicativul de ţară al României să nu mai apară sub prescurtarea "ROM", ci "ROU".

În sesizarea adresată CNA la începutul lunii martie, Ion Antonescu arată că "în anul 2002, când deţineam în Guvernul României funcţia menţionată mai sus, am propus primului-ministru, domnul Adrian Năstase, ca pe toate actele de identitate ale cetăţenilor români (cărţi de identitate, paşapoarte, diplome de studii ş.a.m.d.) în locul prescurtării ROM, pentru România, să se folosească ROU.

Această menţiune să fie valabilă şi pe posturile de televiziune care transmit evenimente internaţionale, cu participarea noastră, concursuri, competiţii sportive, reuniuni economice sau politice etc. Propunerea mea a fost aprobată printr-o hotărâre de guvern. În pofida acestei reglementări legale, postul naţional de televiziune a continuat să folosească prescurtarea ROM.

Ultima oară în transmisiunea meciului de tennis, din Cupa Davis, România - Rusia (ROM-RUS). Am telefonat şi am atras atenţia asupra acestei inadvertenţe, la Secretariatul de emisie, la Redacţia Sport, la Direcţia Programe (domnul Preşedinte nu a fost de găsit) şi am cerut să se facă modificarea cuvenită. Inutil. Pentru aceasta mă adresez dvs., în scopul emiterii unui avertisment public, care să fie adus la cunoştinţa şi a celorlalte posturi de televiziune, pentru a se conforma legii, de asemenea să fie sancţionată Redacţia Sport".

CE A RĂSPUNS CNA
CNA a răspuns solicitării lui Ion Antonescu după două săptămâni, arătând că potrivit datelor obţinute de la Asociaţia Română de Standardizare (ASRO), indicativele de ţară au fost reglementate de standardul european ISO 3166: 1997, acesta devenind standard naţional în noiembrie 2002, când a fost adoptat ca SR EN ISO 3166:2002. CNA arată totodată că "varianta adoptată avea păstrat indicativul de ţară pentru România, acela de ROM; acest standard a fost rectificat în noiembrie 2004, prin adoptarea standardului naţional SR EN ISO 3166:2002/A91: 2004, în care s-a făcut modificarea indicativului de ţară din ROM în ROU".

Potrivit CNA, deşi în 2006 a apărut un nou standard european şi a fost adoptat ca standard naţional, indicativul de ţară al României a rămas ROU. Numai că, susţine CNA, ca regulă generală, standardele nu mai sunt obligatorii.

"Standardele naţionale devin obligatorii numai în momentul în care sunt preluate în totalitate într-o hotărâre de guvern sau un ordin. În cazul standardului privind indicativul de ţară nu s-a întâmplat acest lucru", subliniază CNA.

Consiliul arată totodată că, dacă pentru alte situaţii, cum ar fi transmisiunile sportive, în care ar putea fi folosit indicativul de ţară ROU, legiuitorul nu a elaborat până în acest moment un act normativ, "rezultă că nu a considerat necesar să facă un asemenea demers".

"Pentru considerentele menţionate, apreciem că avertizarea posturilor de televiziune cu privire la obligativitatea folosirii indicativului de ţară ROU, atât timp cât nu există o prevedere legală care să stabilească în sarcina lor această obligaţie, ar constitui o măsură care nu ar avea la bază un temei juridic. Pentru clarificarea tuturor aspectelor pe care ni le-aţi semnalat, CNA a purtat o corespondenţă cu Societatea Română de Televiziune care ne-a comunicat că nu cunoaşte actul normativ care obligă societatea să folosească termenul ROU în emisiunile difuzate, manifestându-şi interesul ca în situaţia în care acesta ar exista, să i-l comunicăm.

Cu privire la sancţionarea Redacţiei Sport a Televiziunii Române, acest fapt excede competenţei CNA. O astfel de măsură ar putea fi dispusă numai de persoana juridică competentă, respectiv SRTV, în subordinea căreia funcţionează această redacţie", se mai arată în răspunsul CNA adresat lui Ion Antonescu şi semnat de preşedintele Consiliului, Răsvan Popescu.

"Mass-media continuă să nu facă nici o distincţie între români şi romi"

Despre confuzia rom-români vorbeşte Mario Deaglio, profesor de Economie Internaţională, editorialist la cotidianul La Stampa într-un interviu acordat Afroditei Carmen Cionchin, profesor de limba română la Universitatea din Padova, interviu preluat recent Romanian Global News, agenţia de presă a românilor de pretutindeni.

În contextul prezent al realităţii româneşti din Italia îndelung disputată şi controversată, dumneavoastră, ca editorialist al cotidianului La Stampa, sunteţi una dintre puţinele voci care au exprimat, în presa italiană, un punct de vedere complex şi articulat, bazat pe date şi informaţii documentate. Citez, în acest sens, articolul din 8 noiembrie 2007 intitulat "Omul negru, Rom şi Român". Cum se prezintă astăzi imaginea românilor în Italia şi cum este ea formată şi deformată de mass-media, inclusiv în cheie identitară, etnică şi culturală?
Românii au luat locul albanezilor ca "oameni negri" în imaginarul colectiv, mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană, o dată cu afluxul masiv în Italia al cetăţenilor români de etnie romă. Mass-media continuă să nu facă nici o distincţie între români şi romi (chiar şi atunci când etnicii romi - nu sunt români, ci originari din alte zone ale Europei de est) şi, deci, deformează în mod grav realitatea. Iniţial, în ceea ce priveşte românii, predomina un sentiment de stimă în special pentru capacitatea lor de muncă şi facilitatea cu care deprind limba italiană.

Care ar fi, în opinia dumneavoastră, consecinţele a ceea ce, în articolul citat, numiţi "atenţie extremă pentru faptele care îi implică negativ pe români" şi "aplatizare a unei realităţi complexe"?
Consecinţele sunt cele care s-au verificat şi în trecut în ceea ce priveşte "demonizarea" unei minorităţi: se induce, în rândul populaţiei, un sentiment de teamă şi necesitatea crescută de apărare şi reacţie. Trebuie însă notat că în Italia există un puternic antidot care constă în cele câteva sute de mii de români care se comportă legal şi sunt, în general, foarte bine integraţi, ceea ce nu a permis (până acum) ca românul să fie cu adevărat văzut ca "om negru".

Pe de altă parte, observaţi foarte bine "extrema lipsă de atenţie faţă de ceea ce se întâmplă în România, cu siguranţă ţara din Europa de est cea mai apropiată de Italia nu numai prin antica înrudire lingvistică, ci şi prin recentele legături economice". În acest sens subliniaţi că "între Italia şi România s-a realizat o extraordinară integrare". În ce constă aceasta şi care sunt perspectivele de evoluţie în viitor?
Este vorba aici despre integrarea economică care vede, pe lângă transferul forţei de muncă din România în Italia, şi transferul de capital dinspre Italia spre România la scară mult mai mare decât se crede în general. Aceasta este cu precădere opera societăţilor comerciale italiene mici şi medii şi, dacă nu vor exista interferenţe politice, este probabilă, pe viitor, o activitate mai intensificată în România a unor mari societăţi italiene, mai ales în domeniul energetic şi infrastructural. (...)