x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nicolae Coande: „Poeziile sunt mesaje codate în sticlă, aruncate în mări interioare”

0
Autor: Paul Bardasu 10 Noi 2020 - 10:04
Nicolae Coande: „Poeziile sunt mesaje codate în sticlă, aruncate în mări interioare”
Vezi galeria foto


Următorul volum propus din colecția Jurnalul cărților esențiale este „Dumnezeu, poet și protector al lumii”, de Nicolae Coande. Autorul ne transmite că „cei care credeau că în timpul secularismului religia a dispărut, au o surpriză: este încă aici, refugiată în sfera privată, şi se pregăteşte de revenirea în spaţiul public”, iar după parcurgerea cărții rămânem cu „certitudinea că nu suntem singuri pe lume”.

 

Jurnalul: Poet și eseist. Ce încercați să transmiteți cititorilor dv.?

Nicolae Coande: Un poet nu transmite nimic, altfel ar fi transmisionist. Pur și simplu scrie poezii, care sunt mesaje codate în sticlă, aruncate în mări interioare. Unele ajung la oameni (asta ar fi destinația), altele nu. Am citit de curând că un copil de 7 ani din Rusia a trimis o astfel de sticlă în Baltica și care a ajuns în Germania, în mâinile cuiva, după 30 de ani. Cred că mesajul era „actual”, deși istoria se schimbase binișor - un om vrea să vorbească altuia. Ca poet, tot ce-mi doresc este să fiu inactual. Ca eseist, e cum spune etimologia termenului eseist: încerc să mă lămuresc dacă pricep lumea și semnele secretate de ea. Uneori reușesc, alteori nu.

Sunteți organizatorul mai multor întâlniri între poeți pe plan județean. În era tehnologiei și a vitezei, mai are lumea timp de poezie? Cum se desfășoară și care este scopul acestora?

Să-ți explic: am organizat și organizez întâlniri literare și culturale în plan național și chiar internațional. Județean ar fi prea restrictiv, vorba lui Caragiale: se duce dracului giudețul… La „Duminici de poezie în teatru”, manifestare pe care am inițiat-o la Teatrul Național Craiova în 2010, am avut invitați poeți precum Nora Iuga, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Dinu Flămând, Ion Mureșan, Magda Cârneci. La „Scriitori la Tradem” (Traian Demetrescu, casa de cultură a orașului) au venit, între alții, poeții Ioan Es. Pop, Dan Sociu, Mircea Bârsilă, Paul Vinicius, Ioan Moldovan, Nichita Danilov, dar și poeți din Rusia, Finlanda. „Întâlnirile SpectActor” (organizate la teatru din 2009) au avut până acum 50 de invitați din toată țara, ba chiar din Franța sau Austria. Între alții, R. Beligan, I. Caramitru, E. Simion, S. Marcus, D. Grigore, E. Constantinescu, Dorel Vișan, D.R. Popescu, M. Martin, L. Boia, G. Leșe, A. Streinu-Cercel, Nae Caranfil, C. Țopescu, L. Antonesei, G. Banu, M. Platon, chiar și președintele Academiei, dl Ioan Aurel Pop. Îmi place să aduc elita intelectuală și culturală a țării la Craiova, un dar pentru con-urbanii mei. Dar, ca să-ți răspund precis la întrebare, poeții nu sunt așa de atenți la era vitezei și a tehnologiei, decât atunci când trebuie să vorbească la telefon sau pe Twitter, noua modă, unde campion mondial este Donald Trump. A scrie și a citi poezie este, cum ne asigură poetul german H.M. Enzensberger, o practică la fel de veche ca a spune glume sau a lansa zvonuri. Uite un zvon actual: anul acesta, Premiul Nobel l-a luat o doamnă poetă, Louise Glück, cu obârșii în Maramureșul nostru istoric. Nu e așa că poezia a ajuns până-n America și are timp să se întoarcă și îndărăt?

Scopul pare să fie unul simplu: a citi față către față unui public însetat după spiritul calin sau, după caz, bătăios al poeziei. Imnul nostru național este poezia veche a unui poet vechi, dar nu uitat - Andrei Mureșanu. Așa funcționează societățile, în viteză, dar cu rădăcini vechi în poezie și cântec.

 

Ați participat la cenaclul lui Marin Sorescu, ați primit un premiu din mâna marelui scriitor. V-ați născut relativ aproape de locul în care a venit pe lume acesta. Acum lucrați la Teatrul „Marin Sorescu”. Ce înseamnă Marin Sorescu pentru dv.?

E un scriitor internațional, care a trăit și a muncit în Oltenia, acolo de unde vin Macedonski, Arghezi, Minulescu, Păunescu, Mazilescu, Viorel Padina, Marian Drăghici, Gabriel Chifu, Patrel Berceanu, Ionel Ciupureanu și vor mai fi fiind câțiva. Tânăr, mergeam la acel cenaclu unde Sorescu, echilibrat și sobru, se amuza pe sub mustață de producțiunile pompoase ale junilor scriitori. Am citit acolo, am luat un premiu al revistei „Ramuri” oferit de el, am fost publicat în revista pe care o conducea. Era un nume greu al literaturii universale contemporane, el stătea de vorbă cu Borges sau cu Allen Ginsberg, iar apoi vorbea chiar și cu noi. Era modest, dar conștient de valoarea lui. La teatru, i se pune acum în scenă „Vărul Shakespeare”, în regia domnului Radu Boroianu, și încă un spectacol făcut de un tânăr talentat, Norbert Boda, după poezii ale sale. Nu am nicio fotografie cu Marin Sorescu, dar am o diplomă semnată de el și țin minte și azi o strângere de mână atunci când m-a felicitat. Asta m-a încurajat să scriu, poate n-a fost degeaba. Mi-aș fi dorit să trăiască mai mult, ca și celălalt mare scriitor al Craiovei, Ion D. Sîrbu, să avem sentimentul că există cineva puternic care ne citește, ne critică, dar ne protejează. Asta contează foarte mult în literatură - privirea unui maestru.

 

De unde v-ați luat numele de Coande? Ce înseamnă?

Bunicul meu, Constantin Boangiu, a fost cârciumar, liberal și deținut la Canal. De la el am învățat primele povești, el îmi dădea cărți să citesc și mă învăța să beau vin roșu și să mă bucur de oameni și de viață. Porecla lui în sat, la Osica de Sus, lângă Caracal, era Coande. Un amic mai în vârstă, Marian Drăghici, mi-a spus că ar trebui să mă numesc Coande atunci când am scris primele poezii. L-am ascultat și uite ce-a ieșit.

 

Nostalgia copilăriei petrecute pe malurile Oltețului v-a influențat operele?

Eu nu sunt un poet nostalgic, poate puțin melancolic, dar și atunci mă autosuspectez. Natura mea este a unui stoic de tip latin. Critica a observat că poemele mele au un nucleu dur, abraș, mai degrabă în linia polemic argheziană sau în maniera protestatar-sictirită a lui Macedonski ori a „jurnalistului fără jurnal” Ion D. Sîrbu. Nu mă compar, desigur. Dar am scris cândva un poem dedicat locului meu de obârșie, „O sută zece metri deasupra mării”, o elegie cumva nostalgică. Este altitudinea la care este cotată Osica în dicționarele geografice. Pe poeți îi interesează levitația, de aici ideea - Osica este mereu Sus.

 

Îndrăgostit de poezie, dar ați cotit-o și spre teatru. În atâția ani în Naționalul craiovean ce ați învățat despre teatru?

Am învățat să privesc și să ascult. Am fost chemat acolo de poetul Patrel Berceanu, secretar literar la acea vreme, să facem o revistă. Patrel nu mai este din 2006, dar eu continui să fac revista „SpectActor”, una dintre puținele reviste de teatru din țară. Chiar acum lucrez la un număr dedicat împlinirii a 170 de teatru național la Craiova, precum și celor doi oameni care au făcut din Craiova un reper pe scena mondială a teatrului profesionist: Emil Boroghină și Silviu Purcărete. Primul a împlinit anul acesta 80 de ani, celălalt, 70. Sunt personalități-tezaur ale culturii românești - și nu numai.

 

Dumnezeu este protectorul al lumii. Dar și poet?

Nu este expresia mea, explic în carte. Am preluat-o de la filosoful și matematicianul englez Alfred North Whitehead, care în cartea sa, „Religia în formare”, explică acest lucru: „Lumea actuală este rezultatul ordinii estetice, iar ordinea estetică rezultă din imanența lui Dumnezeu”. Marele artist care a făcut lumea este un Poet-Geometru, nu întâmplător la Academia lui Platon cei care se inițiau în filosofie făceau întâi 3 ani de geometrie. Când scria „să pipăi și să urlu, este!”, Arghezi știa de ce îl înfruntă: un mare poet nu intră în „dispută” decât cu un poet și mai mare. El nu imită, se confruntă.

 

Cu ce rămânem după ce citim cartea care apare miercuri cu Jurnalul?

Cu nostalgia Paradisului, dar și cu certitudinea că nu suntem singuri pe lume: „o pensulă care-a pictat geneza și/sfârșitul în aceeași zi cu paratrăsnete ale duhului/demne de un mare artist aplaudat, premiat, uitat”.

Citeşte mai multe despre:   Nicolae Coande,   Dumnezeu, poet și protector al lumii

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...
Serviciul de email marketing furnizat de