x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

08 Oct 2021   •   07:51
Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub București, unde șefii statului, pornind de la Caragea Vodă, continuând cu Gheorghiu Dej, Ceaușescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu și până la Iohannis, au folosit-o în caz de necesitate ori, mai nou, ca să evite aglomerația creată de „plebe” la suprafață. Cartea este scrisă de fostul senator Marius Marinescu și de persoane direct implicate în construcția sau refacerea catacombelor Capitalei: Adrian-Eugen Cristea, care a condus unitatea ce asigura securitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu între anii 1979-1989, Mihai Mitran, responsabil de grupul de presă acreditat la nivel prezidenţial, și Mihai Bartoş, fostul comandant al unităţii de militari din M.Ap.N. care a construit buncărul de la Casa Poporului, tunelurile care leagă aceasta clădire de „buncărul lui Hitler” şi alte construcţii cu caracter special.

 

Dar haideți să vedem prin ce tuneluri prezidențiale se poate plimba Klaus Iohannis și ce facilități are acesta în caz de calamitate, pandemie sau război nuclear. 

„Strategia de securitate este asigurată şi prin reţeaua de buncăre şi tuneluri pe care preşedintele le are la dispoziţie. Încă din Evul Mediu aceste reţele subterane s-au constituit în sisteme de securitate pentru conducători. Actualmente, preşedintele în exerciţiu Klaus Iohannis are la dispoziţie Vila Lac 3 din cartierul Primăverii drept reşedinţă şi Palatul Cotroceni ca administraţie prezidenţială. Cele două clădiri sunt prevăzute cu buncăre antiaeriene, legate între ele şi cu buncărul antiatomic de sub Casa Poporului (n.r. - actualul Palatul Parlamentului) printr-o reţea de tuneluri. Este important de subliniat că buncărul antiatomic, în caz de forţă majoră, poate deveni centru de comandă al României. Preşedinţii României din epoca postdecembristă (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis) au blamat şi blamează în continuare activitatea dictatorilor dinainte de 1990 (Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej), dar în acelaşi timp nu se sfiesc să profite de aceste obiective, nefiind în stare să construiască nimic similar”, dezvăluie Marius Marinescu.

De ce au ales autorii un asemenea subiect ? Pentru că istoria se repetă, bineînţeles pe alt palier. „Cronicarii din vremea domnitorului fanariot Caragea Vodă (1812-1818) scriau că acesta pe timpul epidemiei de ciumă se plimba pe sub pământ într-o caleaşcă cu patru cai de la Palatul Cotroceni la Curtea Nouă din Dealul Spirii şi la Mănăstirea Văcăreşti. Tot aşa, în prezent, preşedintele Klaus Iohannis poate pleca de la reşedinţa Lac 3, pe sub pământ, cu o maşină Dacia electrică şi poate ajunge foarte repede pe magistrala subterană, respectiv tunelul prezidenţial, la Palatul Cotroceni şi de acolo la Casa Poporului, unde se află buncărul antiatomic”, spune Marinescu, care sugerează ca președintele să ia în calcul mutarea reşedinţei la Palatul Cotroceni, deoarece aşa a fost gândită şi construită clădirea, mergându-se pe ideea unei utilizări asemănătoare cu cea a Palatului Élysée din Franţa şi a Casei Albe din SUA. Palatul Cotroceni se află pe un teren împădurit de 29 de hectare și dispune și de un heliport.  În acest fel se oferă preşedintelui mai multă securitate şi confort fiind reduse deplasările într-o capitală aglomerată şi sufocată de vehicule.

În buncărul antiatomic de la Casa Poporului se schimbă periodic chiar și lenjeriile

 

Casa Poporului, ca orice edificiu de acest gen are construit, sub placa de fundație, un adăpost antiatomic. Necesitatea și rolul său sunt binecunoscute și se înscriu în măsurile pe care orice stat civilizat le adoptă, pentru a crea condițiile necesare de lucru conducerii politice și militare, în caz de război sau alte situații deosebite. Marius Marinescu explică: „Buncărul este situat în subsol, la nivelul -22. Este o incintă cu pereți groși de 1,5m, acoperiți cu o placă de eclatare, care nu poate fi penetrată de radiații. Adăpostul antiatomic este compus din sala principală, adică punctul de comandă - cartierul general care trebuie să aibă legături de telecomunicații cu toate unitățile militare din România și în același timp să asigure comunicațiile necesare instituției prezidențiale și mai multe apartamente de locuit destinate conducerii statului. De altfel, este un bloc subteran, cu mai multe niveluri. Sala principală a fost dotată cu o masă mare în mijloc și pe pereți cu un sistem de hărți în relief ale României. Pentru ventilație s-au folosit pompe suedeze, cu filtre speciale care au fost montate în pereți. Existau 12 camere cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi, acestea fiind singurele produse de import folosite la construcția Casei Poporului”.

„De asemenea, buncărul are spații de lucru, spații de odihnă, bucătării, magazii pentru necesarul de alimente sursă de apă - puț de mare adâncime, sursă de aer condiționat și mijloace de evacuare a apelor menajere și generator electric. Are un spaţiu desemnat pentru asistenţa medicală ce trebuie acordată preşedintelui şi celorlalte persoane care îl însoţesc. Sunt prevăzute spaţii pentru tot personalul auxiliar care participă la buna desfăşurare a activităţilor: personalul de securitate, cel al administraţiei prezidenţiale, medici, asistente, tehnicieni pe diverse domenii”, dezvăluie autorul, care aseamănă „buncărul preşedintelui“ cu un submarin nuclear, care coboară în imersiune şi mai iese la suprafaţă după şase luni.

Buncărul se află permanent în stare de folosință, materialele perisabile fiind schimbate periodic și împrospătate (alimente, medicamente, lenjerii pentru paturi etc.). Legătura cu cei de la suprafaţă este asigurată prin două lifturi rapide şi o scară de serviciu. Tot ansamblul a fost proiectat să reziste la un cutremur devastator cu magnitudinea 9 pe scara Richter, la atacuri repetate cu rachete performante și la două bombe atomice lansate succesiv.

Iată și câteva date tehnice ale construcției:

 

Fundațiile sunt alcătuite dintr-o rețea de grinzi de beton armat local, sub cota de fundare, în zona adăpostului, executate în radier general;

Zidurile portante la subsol sunt din pereți de beton armat, iar pe întreg conturul clădirii, diafragma și stâlpii sunt armați cu armături rigide la fațade și câmp;

Planșee din grinzi metalice, grinzi de beton armat cu armătura rigidă la noduri și plăcile de beton armat sunt executate în cofrag pierdut din tablă cutată.

La solicitările de seism structura este calculată pentru o accelerație orizontală de K=036g, față de valoarea normală pentru București de K=020g. Coeficientul dinamic beta este de 2.5, cu 20% mai mare decât limita normativului P100/1981. Astfel, structura portantă a clădirii este dimensionată pentru o zonă de capacitate de seism de gradul 9. Astfel, Casa Poporului, respectiv Palatul Parlamentului, este una din cele mai rezistente clădiri la seism din București. Aceasta a intrat de trei ori în Cartea Recodurilor ca fiind clădirea cu cea mai mare greutate din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume şi cea mai mare clădire administrativă folosită.

Trebuie să menționăm faptul că buncărul antiatomic a fost primul construit și este autonom. El dispune de o rețea de legături subterane cu principalele instituții ale statului, respectiv Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, precum și cu Palatul Cotroceni, Palatul Primăverii, Palatul Victoria, reședința prezidențială și o linie de fugă cu metroul. Buncărul nu are nici o legătură cu catacombele de la Curtea Veche, Dealul Mitropoliei și altele.

În caz de război sau dezastre naturale, buncărul de la Palatul Parlamentului devine centrul de comandă al României, unde se adună conducerea politică și militară a țării și unde se iau deciziile cele mai importante.

„Buncărul lui Hitler”, sub Ministerul Apărării Naţionale

 

Marius Marinescu a făcut cercetări și asupra celui de-al doilea buncăr de importanță capitală. „Acesta este legat de Casa Poporului cu un tunel, se află sub Ministerul Apărării Naţionale şi l-am denumit noi «buncărul lui Hitler». Concomitent cu organizarea și dezvoltarea șantierului de la Casa Poporului s-au desfășurat și lucrările pentru construcția altor obiective importante, respectiv un hotel și Ministerul Apărării Naționale. Hotelul construit a devenit după 1990 «Hotelul Marriot», iar în clădirea armatei a fost înglobat un buncăr care fusese construit în anul 1942, de către armata germană. Acesta, din cauza masivității lui, ar fi fost dificil de eliminat din zonă, fapt pentru care a fost cuprins în planurile de execuție ale noului edificiu. Inițial s-a dorit a fi dinamizat. Datorită faptului că a fost construit de nemți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost denumit «buncărul lui Hitler». Acesta dispunea de un planșeu de beton de cca. 1,2 m, oferind protecție la un atac nuclear. În interiorul său avea toate facilitățile necesare, respectiv confort, spații și comunicații asigurate pentru comandantul german din România cu toate corpurile de armate din teatrele de operațiuni și cu marele stat major și cancelaria lui Adolf Hitler. Astfel a devenit construcția lui Hitler al doilea buncăr antiatomic al lui Nicolae Ceaușescu”.

Și acest adăpost are conexiuni cu rețeaua de tuneluri care leagă buncărul de la Casa Poporului cu principalele instituții ale statului, Palatul Cotroceni, Palatul Primăverii, Palatul Victoria.

 

20 km de tuneri dotate din loc în loc cu uși de etanșare de câte 7 tone

 

Aproximativ 20 km de tuneluri funcționale au fost realizate în așa fel încât să se poată circula prin ele cu mașini cu motor electric. Acestea au o lățime și înălțime de circa 5m, se află la o adâncime de 10-15 metri sub nivelul solului, sunt betonate, iluminate, aerate, păzite și în stare de funcționare. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari, unul spre Ministerul de Interne, din Piața Revoluției și unul spre actualul Minister al Apărării Naționale. Cele dinspre Piața Revoluției sunt întrerupte din loc în loc de uși impresionante, de 7 tone greutate fiecare, pentru a închide etanș zona în caz de necesitate. Marius Marinescu dezvăluie că o parte din catacombele mai vechi ale orașului, realizate în perioada interbelică, au fost înglobate și modernizate în acest sistem, cum este cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt și multe alte tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului și stația de metrou Izvor, care probabil vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilități publice. Iar o zonă în care tunelurile secrete se găsesc la tot pasul se află între trei mari puncte strategice din Bucureștiul vechi: Cișmigiu, Centrul Vechi și Mitropolie. Catacombele sunt întinse pe o distanță impresionantă, de la Curtea Veche spre Dealul Mitropoliei și Mânăstirea Antim, Cișmigiu, de-a lungul străzii Schitu Măgureanu, apoi spre Cotroceni. Mai sunt câteva ramificații spre Gara de Nord și Cimitirul Bellu.


 

La Palatul Cotroceni există un buncăr antiaerian

 

Din buncărul de la Casa Poporului se poate ajunge prin tunel şi la buncărul de la Palatul Cotroceni, care este un adăpost antiaerian. Palatul Cotroceni, monument istoric cu rezonanțe majore, folosit în prezent ca sediu de lucru pentru instituția prezidențială are prevăzute spații pentru protecția președintelui, ca orice clădire cu asemenea destinații. În incinta sa a fost construit un buncăr antiaerian care oferă protecția necesară în caz de război sau alte situații deosebite, respectiv calamități naturale. Acesta este construit să reziste la un cutremur cu magnitudinea 9 pe scara Richter. Acesta nu oferă însă protecție antiatomică. În situațiile care reclamă o asemenea măsură, președintele împreună cu întreaga conducere politico-militară a statului se instalează în centrul de comandă amenajat în buncărul de la Casa Poporului, unde există condițiile necesare.

De la Palatul Cotroceni se poate ajunge tot prin tunele în „Cartierul interzis” unde se află reşedinţa prezidenţială Vila Lac 3 şi vila din strada Primăverii nr. 50, unde a locuit Nicolae Ceauşescu împreună cu familia sa.

Și vilele locuite de președinți, respectiv unde au locuit pe perioada mandatului Ion Iliescu, Traian Băsescu și în prezent Klaus Iohannis, au fost dotate cu buncăre antiaeriene, necesare pentru protecția înaltelor personalități. „Interesant este că, în cei 31 de ani scurși de la evenimentele din decembrie 1989, noua clasă politică nu a reușit să construiască o reședință prezidențială racordată la noile evoluții tehnologice și s-a preferat executarea unor lucrări de refacere  și modernizare a acelor existente”, încheie Marius Marinescu.

Prima rețea de catacombe din București a fost construită de către negustorii și boierii care voiau să își protejeze avuțiile de tâlharii care atacau orașul.

 

Circulă, de asemenea, legenda executării unui tunel de legătură a Casei Poporului cu Aeroportul Henry Coandă din Otopeni, ceea ce nu este adevărat. Casa Poporului este legată de metroul din București printr-un tunel de fugă. Dar mai există unele catacombe, ținute secrete până acum - mai precis cele situate în zona Pieței Victoriei - care vor fi amenajate pentru parcaje subterane.

×