Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avocații fostului lider social-democrat vor încerca, astăzi, să convingă judecătorii de la Curtea de Apel București de faptul că deținerea lui Liviu Dragnea în penitenciar este ilegală, începând cu luna octombrie a anului trecut. Instanța este chemată să judece primul termen al apelului formulat împotriva hotărârii Tribunalului București, prin care solicitarea de punere în libertate, pe motiv de detenție nelegală, a fost respinsă, la începutul lunii iunie. Liviu Dragnea cere Curții de Apel București să constate că argumentele reținute de instanța de fond sunt nelegale, întrucât nu a ținut cont de jurispridența Curții Constituționale, de prevederile Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și nici de convenția CEDO.
Speța pe care Curtea de Apel București o are este una complicată, având în vedere faptul că vizează nu atacarea sentinței definitive de condamnare, ci intervenirea unei clauze de nelegalitate a detenției, după pronunțarea acestei sentințe definitive. În cazul lui Liviu Dragnea, condamnat, prin decizie a Completului de 5 judecători de la ÎCCJ, în 27 mai 2019, problema este că instanța de apel doar a menținut sentința instanței de fond, respevctiv a unui complet de 3 judecători constituit cu încălcarea prevederilor Legii nr. 78/2000, fără a respecta obligația specializării în dosare de corupție. Obligația aceasta a intervenit prin Decizia Curții Constituționale nr. 417/2019, publicată în Monitorul Oficial în cursul lunii octombrie a anului trecut, prin care a fost admis conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României (emitentul Legii 78/2000) și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Colegiul de Conducere, care a refuzat să pună în aplicare prevederile legale cu privire la specializarea completurilor care judecă pe fond dosare de corupție.
Pentru că legislația penală românească prevede posibilitatea exercitării căilor extraordinare de atac doar împotriva sentințelor definitive, iar decizia CCR a dezlegat chestiunea completurilor nelegal constituite exact în acest sens, Liviu Dragnea nu a formulat contestație asupra legalității sau temeiniciei hotărârii de condamnare, ci a faptului că, de la momentul în care decizia CCR a fost publicată, detenția sa în penitenciar este una ilegală. Iar constatarea ilegalității detenției poate fi constatată, în această situație, numai de o instanță de executare (tribunal) și, în niciun caz, de Înalta Curte.
Se contestă menținerea în penitenciar, nu sentința de condamnare
Tribunalul București a statuat că Liviu Dragnea se află în executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni de închisoare, pronunțată în dosarul “Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”, aplicată printr-o sentință a Completului de 3 judecători al ÎCCJ, rămasă definitivă printr-o decizie a Completului de 5 judecători, fapt ce demonstrează că această condamnare a fost dispusă de instanța de fond. În apelul formulat, se arată că, având în vedere că dreptul intern nu prevede cale de atac asupra unei sentințe pe fond, însă o Deciziei CCR a stabilit definitiv că, pe fond, completul de judecată care soluționează dosare de corupție trebuie să fie specializat în astfel de spețe, lucru care în cazul “DGASPC Teleorman” nu s-a întâmplat. Fostul președinte al PSD arată că aceste considerente ale primei instanțe nici măcar nu au făcut obiectul vreunei contestații din partea DNA.
În acest sens, se mai arată că sentința instanței de fond, care a respins cererea de habebas corpus, este nelegală, pentru că încalcă articolul 5, paragraful 4, din Convenția CEDO, care garantează dreptul oricărei persoane private de libertate să se adreseze unei instanțe care să verifice legalitatea detenției și, dacă apreciază că aceasta este abuzivă, să dispună punerea în libertate.
Decizia Tribunalului, denunțată ca nelegală
Conform avocaților lui Liviu Dragnea, instanța de fond nu a făcut o proprie și veritabilă judecată a cererii de habebas corpus, ci a afirmat doar că, în decizia de anul trecut, Curtea Constituțională nu s-a referit la nelegalitatea detenției, ceea ce, în opinia judecătorului, semnifică legalitatea detenției.
Un alt motiv de apel reliefat în calea de atac se referă la încălcarea prevederilor articolului 147 alineat 4, raportat la articolul 146, litera “e” din Constituția României, prin soluția pronunțată de către instanța de fond. Astfel, se arată că decizia CCR se referă la faptul că punerea în acord cu Constituția și cu legea a unor hotărâri pronunțate de completele nelegal constituite intră în atribuțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, În schimb, soluținarea unei cereri de habebas corpus este doar de competența instanței de executare, iar Înalta Curte nu este niciodată instanță de executare.
În luna iulie a anului trecut, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională cu privire la completurile de 3 nespecializate, stabilind obligații numai pentru părțile acestui conflict, însă nu avea și nici nu a stabilit obligații cu privire la aceste aspecte în sarcina instanțelor de executare. Astfel, se arată în documentul înaintat Curții de Apel București, “în mod fundamental ilegal, prima instanță, din absența unei statuări a CCR asupra chestiunii legalității executării pedepsei cu închisoarea, a tras concluzia că această absență de statuare semnifică inexistența efectelor respectivei decizii a CCR asupra legalității stării de detenție”.
În cererea de habebas corpus formulată de Liviu Dragnea se mai arată că fostul lider al PSD nu atacă hotărârea de condamnare, nu critică temeinicia sau legalitatea acesteia, ci urmărește exclusiv constatarea ilegalității detenției, de la data publicării deciziei CCR privind completurile specializate, și punerea sa în libertate.
Se pregătește și o cerere de liberare condiționată
Surse apropiate fostului președinte PSD au precizat că, pe lângă acest proces, avocații săi iau în calcul și înaintarea unei cereri de liberare condiționată. Completul de 5 judecători al ÎCCJ a decis, în 27 mai 2019, condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul “DGASPC Teleorman”. Conform Codului Penal, pentru persoanele condamnate, care nu au împlinită vârsta de 60 de ani, o atsfel de cerere poate fi făcută la executarea a două treimi din pedeapsă. În cazul lui Liviu Dragnea, acest termen este de doi ani, din care se pot scădea zilele de muncă și alte recompense prevăzute de lege.
