Ministerul Mediului vine în piața deșeurilor cu o schemă de ajutor de stat

 Ministerul Mediului pregătește lansarea unei scheme de ajutor de stat sub formă de compensație pentru perioada 2022-2026, iar demersul este motivat de faptul că în lipsa ajutorului, investițiile nu ar fi realizate de operatorii privați, deoarece valoarea lor este prea mare sau acestea nu pot fi recuperate într-o perioadă rezonabilă. Investițiile inițiale pentru înființarea centrelor de colectare vor asigura colectarea separată a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum și a deșeurilor voluminoase, de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcții și demolări, cadavre și carcase de animale. 

Prin ajutorul de stat sub formă de compensație pentru realizarea de investiții inițiale în vederea înființării infrastructurii locale de gestionare a deșeurilor vor putea fi realizate: 

- centre de colectare ce vor deservi comunități cu până la 50.000 de locuitori; 

- centre integrate de colectare separată a deșeurilor destinate aglomerărilor urbane, ce vor fi localizate după cum urmează: București (partea de nord) și regiunea afiliată Ilfov, București (partea de sud) și regiunea afiliată Ilfov, Constanța, Galați și Brăila, Iași, Bacău, Craiova, Ploiești, Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Baia Mare, Târgu Mureș, Buzău; 

- insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor ce vor deservi zonele cu blocuri de apartamente din localități (municipii și orașe). 

Prin cererile de finanțare va putea fi solicitată minimum o platformă și maximum 5 platforme, corelat cu numărul de comunități cu o populație de până la 50.000 de locuitori și un număr de insule ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor corelat cu numărul minimum de 200 de locuitori/apartamente pe care le deservește fiecare insulă ecologică.

„Ajutorul de stat sub forma compensației, acordat potrivit prezentei scheme de ajutor de stat, nu va depăși pragul de 15 milioane de euro anual per serviciu de interes economic general. Compensația nu va depăși diferența dintre costurile aferente serviciului de interes economic general de colectare, transport, sortare și valorificare a deșeurilor și veniturile obținute din prestarea acestui serviciu, plus un profit rezonabil”.

Citește pe Antena3.ro

Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză

din proiectul schemei de ajutor de stat 

Fără platforme speciale și stații de concasare

Una din marile probleme pe care încearcă să o rezolve schema de finanțare pregătită de Ministerului Mediului este cea a deșeurilor provenite din construcții și demolări (DCD), un capitol la care România înregistrează restanțe. Foarte mari cantități de DCD sunt transportate la depozitele de deșeuri municipale, în lipsa spațiilor speciale și a stațiilor de concasare sau, mai rău, sunt abandonate ilegal la marginea localităților, pentru a scăpa de plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor. Pe de altă parte, autoritățile se fac remarcate și prin lipsa unei evidențe clare a cantităților de deșeuri generate și valorificate, așa că statisticile sunt mai mult decât relative, asta în cazul în care nu lipsesc cu desăvârșire. Potrivit OUG 68/2008, țintele pentru reciclare şi reutilizare a DCD erau de 30% din totalul deşeurilor din construcţii şi demolări în 2017, 45% în 2018, 55% în 2019 și 70% în 2020. Anii au trecut și România a ratat toate aceste obiective. Una dintre prioritățile anunțate anul trecut de Executiv era schimbarea regulilor, astfel încât gestionarea deșeurilor DCD să se facă după o lege specială. Conform calendarului legislativ asumat de Guvern, noul proiect ar fi urmat să fie adoptat în cursul lunii mai, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Potrivit Planului Național de Management al Deșeurilor din 2017, România avea doar 31 de stații de concasare a deșeurilor din construcții, cu o capacitate de numai 3 milioane de tone pe an și distribuite neuniform la nivelul țării. Acestea sunt singurele date făcute publice de Ministerul Mediului în ceea ce privește capacitatea de gestionare a acestui gen de deșeuri.

Amenzile au fost majorate

Deși Legea antimoloz nu a mai apărut, în Monitorul Oficial nr. 820 din august 2021 a fost publicată Ordonanța de Urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, iar aici se face referire și la DCD. Printre altele, aceasta prevede că titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare emise de autorități are obligaţia de a avea un plan de gestionare a deşeurilor rezultate, cel puţin pentru lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghips pentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic și nu afectează mediul înconjurător. Totodată, Executivul a majorat cuantumul amenzilor, minimumul lor pentru persoane fizice fiind stabilit la 5.000 de lei și pot ajunge până la 20.000 de lei, iar pentru persoanele juridice, minimumul începe de la 20.000 de lei și urcă până la 40.000 de lei.

„Nu am cuvinte de laudă la adresa celor care ar trebui să gestioneze aceste deşeuri (din construcții și demolări – n.red.) sau la adresa celor care generează aceste deşeuri. Nici măcar la adresa ministerului. Este un domeniu care nu este reglementat suficient de clar, care duce lipsă de logistică, de platforme unde să fie duse aceste deşeuri şi duce lipsă de capacităţi de reciclare, de reintroducere în circuitul economic”.

Tanczos Barna, ministrul Mediului, conferinţa Pria Environment and Construction Industry (iunie 2021) 
 

Colectarea trebuie făcută separat

Deşeurile provenite de la construcții și demolări  pot fi inerte, nepericuloase sau contaminate cu diferite substanţe periculoase, fapt ce impune colectarea lor separată. Aruncarea lor la gropile de gunoi sau pe marginea drumurilor prezintă un risc major atât pentru aer și sol, cât și pentru populație. Deșeurile periculoase sunt considerate azbestul, gudroanele, vopselele, metalele grele (crom, plumb, mercur), adezivii, solvenții, diverse tipuri de rășini folosite  pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare etc. De asemenea, intră în această categorie deșeurile nepericuloase contaminate cu materiale periculoase.

Noile ținte asumate de Guvern

Conform Ordonanței de Urgență nr. 92/2021, Guvernul și-a propus să atingă țintele de colectare și reciclare stabilite de Comisia Europeană până în 2035. Astfel, România trebuie să atingă un nivel minim de pregătire pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor municipale de 55% până în 2025. Procentul ar urma să crească la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035.