Au împânzit Europa, s-au făcut remarcaţi în Statele Unite şi chiar pe continentul australian. Nu puteau rata însă şi zone geografice ceva mai inedite. Aşa că au ajuns până în Armenia. Este vorba despre românii specializaţi în falsificarea de carduri bancare. Mai precis, de un grup care a păgubit băncile din Erevan cu peste 150.000 de euro şi al cărui presupus lider, aflat acum în închisoare în capitala armeană, se declară învinuit pe nedrept.
"Toată afacerea asta e tare murdară. Cine ştie ce-o să se întâmple după interviul pe care vi-l acord. Dar o să ajung cu cazul meu până la Curtea Europeană. Nu ştiu cine va plăti pentru greşelile anchetatorilor." Aşa i-a început românul Cornel Constantin Stângaciu discuţia cu cei doi jurnalişti armeni de la publicaţia Hetq, care l-au vizitat în închisoare pentru a realiza un material despre banda de infractori care au sustras din bancomate 152.000 de euro.
Stângaciu se află în rest de 16 luni, în urma unei operaţiuni a serviciului naţional de securitate din Armenia, efectuată în august 2008. Au fost ridicaţi atunci trei români Oliver Răduca Marian, Daniel Florin Feraru şi Constantin Haji şi o letonă Margarita Sprudzane, suspectaţi că fac parte dintr-un grup care folosea carduri false pentru a goli bancomatele din Armenia. În camerele lor de hotel, anchetatorii au găsit 160 de carduri bancare false şi o sumă însemnată de bani.
Alţi doi membri ai grupării, Marius Lupu şi Adi Ioan Blaga, au reuşit să plece din Armenia. Nu înainte să fi plătit şpăgi grase autorităţilor armene, după cum le-a spus Cornel Constantin Stângaciu jurnaliştilor armeni Ararat Davtyan şi Edik Baghdasaryan.
Două zile mai târziu, Stângaciu a fost "livrat" la Poliţie într-o maşină a Ambasadei României. A spus că a folosit, în două ocazii, carduri false pentru a scoate bani de la bancomate. A fost condamnat la 12 ani de închisoare. De asemenea, Curtea care l-a judecat a decis în favoarea băncilor păgubite şi a confiscat de la român 47.000 de euro.
VOIA DOAR O OPERAŢIE ESTETICĂ
Stângaciu spune acum că singurul motiv pentru care a pus piciorul în Armenia a fost oarecum medical: dorea să îşi facă o operaţie estetică la faţă, pentru a şterge urmele unei răni pe care i-o provocase Marius Lupu la Londra. Însuşi Lupu îi recomandase această soluţie, spunându-i că ştie el, la Erevan, oameni care să îl ajute cu bani pentru operaţie. "Nu mi-a spus precis de la cine voi face rost de bani. Doar că Blaga mă va însoţi şi-mi va aranja o întâlnire cu respectivii", a declarat Stângaciu.
Nici n-au apucat cei doi s-ajungă bine în Armenia, că însuşi Lupu şi-a făcut apariţia cu aproape 7.000 de euro şi cu promisiunea că va avea restul într-o zi sau două. La scurt timp, Lupu a plecat "în secret" din Armenia, mai spune Stângaciu.
Tot aşteptând să facă rost de bani, românul şi-a întâlnit, la Erevan, alţi conaţionali. Aşa a ajuns, spune el, să stea în aceeaşi cameră de hotel cu Oliver Răduca Marian. Nu avea habar nu ce se ocupau colegul său de cameră şi partenerii lui şi nici nu îl interesa să afle. Spune că, o dată, la cererea lui Blaga, s-a dus la un bancomat, a scos nişte bani cu un card fals şi i-a dat acestuia. Cu altă ocazie, a fost "forţat" să facă apel la carduri false pe care Blaga le uitase la hotel pentru a face rost de bani de taxi.
UITE LIDERUL, NU-I LIDERUL
Cu totul alta este varianta pe care Oliver şi Daniel le-au furnizat-o anchetatorilor, scriu jurnaliştii armeni. Cei doi români spun că liderul întregii reţele, inclusiv a celor care au plecat din Armenia, era însuşi Cornel Stângaciu. Jurnaliştii notează însă că în cursul anchetei nu s-a organizat nici o confruntare între Stângaciu, Marian şi Feraru, în ciuda depoziţiilor atât de diferite ale acestora.
Avocata lui Stângaciu, Anjela Hobosyan, le-a semnalat, şi ea, reporterilor că românului i s-a spus, pe parcursul anchetei, să scrie că refuză să depună mărturie şi a fost asigurat că va fi interogat după o săptămână-două. Lucru care nu s-a mai întâmplat. O petiţie adresată Ambasadei României în Armenia şi Ministerului român de Externe n-a schimbat nimic.
Cazul lui Cornel Stângaciu a intrat pe rol imediat ce Marian şi Feraru şi-au primit sentinţa de doi, respectiv, şase ani. A intrat cu prezumţia de vinovăţie, în urma declaraţiilor în care cei doi îl incriminau, declaraţii date înainte de proces. În timpul procesului însă, ambii şi-au schimbat mărturiile. Cu toate acestea, Stângaciu a fost condamnat la 12 ani de închisoare.
INTERPOLUL, SCOS DIN JOC
Jurnaliştii armeni notează că sentinţa primită de Răduca a fost extrem de blândă, în condiţiile în care, pentru astfel de infracţiuni, pedeapsa minimă prevăzută de Codul Penal din Armenia este de patru ani. Mai mult, Curtea nu a ţinut cont de o scrisoare trimisă de biroul Interpol din Armenia, în care se arată că "pe baza informaţiilor obţinute de noi în România, Oliver Marian este liderul unui grup specializat în crimă organizată care a operat în Marea Britanie, Olanda, Maroc, Italia, Israel şi Franţa.
Folosind carduri bancare false, a sustras sume mari de bani cu care a achiziţionat proprietăţi, autoturisme scumpe şi a deschis conturi bancare". Singura explicaţie pentru motivul pentru care astfel de informaţii cruciale au fost trecute cu vederea este, potrivit lui Stângaciu, faptul că Marian ar fi cooperat cu autorităţile armene. Inclusiv din punct de vedere financiar. "Camera noastră de hotel avea un seif. Anchetatorii spun că au găsit acolo 25.200 de euro şi 12.000 de dolari. În realitate, acolo erau 37.000 de euro şi 36.000 de dolari. Nu-i de mirare că înainte de proces nu m-a interogat nimeni. Ştiau că voi spune suma reală din seif şi că le voi da planurile peste cap.
Oliver s-a înţeles cu ei: n-a spus nimic despre câţi bani erau cu adevărat acolo, iar ei i-au obţinut o sentinţă cât mai uşoară. Deja e în libertate, după 16 luni de arest. Iar pe mine mă consideră liderul reţelei, cel pentru care lucrau toţi. Inclusiv Daniel, pe care tot Oliver l-a adus în Armenia."
"Potrivit biroului Interpol din România, Cornel Stângaciu şi fratele său au organizat un grup infracţional şi că, în calitate de lider, Cornel a operat primele activităţi ilegale în Armenia", scrie publicaţia armeană. În timpul discuţiei cu reporterii Hetq, Stângaciu a evitat subiectul. A spus, într-un final, că informaţiile date de Interpol sunt invenţii. "Nu zic că toate acestea-s minciuni. Zic doar că, şi dacă fratele meu ar fi un infractor care fură bani, asta nu-nseamnă că e un al doilea Al Capone."