x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Amiralul mai stă un pic

Amiralul mai stă un pic

de Razvan Belciuganu    |    16 Sep 2010   •   00:00

Preşedintele Traian Băsescu i-a prelungit mandatul amiralului Gheorghe Marin la şefia Statului Major General până la finalul acestui an. Gestul preşedintelui a luat prin surprindere taberele de generali şi oameni politici care sunt atât de preocupate de cine va fi cel care va accede în cea mai înaltă funcţie militară în momentul în care amiralul se va pensiona. În acest fel se amână decizia şi, implicit, se intensifică luptele de culise.

Numirea amiralului Gheorghe Marin la şefia Armatei a fost o surpriză majoră acum patru ani. S-a speculat foarte mult faptul că acesta ar fi fost colegul de facultate al preşedintelui Traian Băsescu şi de aceea ar fi ajuns în această funcţie. De fapt, cei doi au absolvit Institutul de Marină în ani diferiţi. Cu siguranţă nostalgiile prezidenţiale şi faptul că înaltul ofiţer cunoştea mersul lucrurilor în porturile României au jucat un rol, dar doar atât, fiindcă amiralul Gheorghe Marin era la acel moment în afara jocului pentru a deveni demnitarul militar cu cel mai înalt rang. Fost şef al Forţelor Navale, amiralul i-a urmat la comanda Armatei generalului Eugen Bădălan. Acestuia nici nu-i trecuse prin cap că nu va sta la Statul Major General un mandat complet, mai ales că-şi pregătise locul aproape un deceniu din poziţiile de şef la Direcţia Siguranţă Militară, locţiitor al şefului SMG şi apoi şef al Forţelor Terestre.

Generalul Eugen Bădălan a mizat şi după numirea amiralului Gheorghe Marin în locul său pe carisma lui în mediul militar şi pe rotirile atent pregătite din timp şi din treaptă în treaptă în ierarhia militară pe care le operase cu foşti subordonaţi de-ai săi. Dar marinarul, izolat în primele luni, a făcut schimbări radicale şi a "colorat" Statul Major General în culorile Forţelor Navale.

În acest mod a ameţit şi spart multe dintre mecanismele bine unse în ani în ceea ce priveşte pârghiile militare. Ceea ce i-a atras foarte multe resentimente. Acestea s-au intensificat când amiralul a vrut să dea o lovitură "fulger" ca să strângă mai bine în mână Informaţiile Militare.

Ceea ce i se reproşează amiralului cel mai des de militari şi cu precădere de cei trecuţi în rezervă este faptul că acesta nu a ieşit public în timpul mandatului său, mai ales ca să-i apere când s-a pus problema tăierii salariilor şi pensiilor. Amiralul Gheorghe Marin nu şi-a dorit în nici un fel să iasă în lumina reflectoarelor şi a stat în umbra miniştrilor Apărării, care au fost avizi de imagine şi putere de acţiune, fie că vorbim despre Teodor Meleşcanu, Mihai Stănişoară sau Gabriel Oprea.

Dacă preşedintele i-a cerut amiralului un răgaz de câteva luni, este foarte posibil să nu-i fi plăcut propunerea de înlocuire venită de la Gabriel Oprea. Sau faptul că ministrul munceşte asiduu ca să scape Armata de multe terenuri în favoarea unor edili şi, în acest, caz are nevoie de avizul SMG. Ca să nu mai spunem că există nişte hotărâri ale CSAT, inclusiv în zona de achiziţii, ce au nevoie de o implementare fără mişcări imprevizibile. Că dacă laşi lucrurile pe mâinile politicienilor, care azi sunt, mâine nu sunt în Guvern, chiar dacă unii sunt generali în rezervă, cine ştie ce se întâmplă.

×
Subiecte în articol: editorial