Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbarea destinației clădirilor în care au funcționat școli, grădinițe și, în general, orice instituție de învățământ preuniversitar de stat se va putea face foarte ușor, dacă Parlamentul va adopta un proiect de lege depus în acest sens de deputata PSD Natalia Intotero, actualul președinte al Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților. Concret, proiectul, care este susținut de 60 de deputați și senatori de la PSD, UDMR și minorități, precizează că „schimbarea destinației bazei materiale a instituțiilor și unităților de învățământ preuniversitar de stat se poate face pentru orice tip de activitate, după primii trei ani calendaristici de la întreruperea activității educaționale, de către autoritățile administrației publice locale, fără avizul conform al ministrului educației naționale”. La Ministerul Educației Naționale au fost primite deja foarte multe solicitări pentru schimbarea destinației clădirilor în care au funcționat unități de învățământ, cele mai multe vizând transformarea lor în capele mortuare, case praznicale, aprozare, hosteluri etc. În 1990, reţeaua şcolară preuniversitară era formată din 32.000 de clădiri, dar astăzi abia dacă mai funcționează jumătate dintre ele după ce numai în intervalul 2000-2016 au fost închise 25% dintre ele.
Proiectul deputatei Natalia Intotero, care modifică articolul 112 din Legea educației naționale, prin introducerea unui nou alineat, nu include și un studiu de impact privind numărul clădirilor aflate în această situație, ci doar vorbește, la modul general, de existența a sute de școli abandonate. Fenomenul este foarte des întâlnit în zona rurală, care se confruntă cu o masivă depopulare, iar multe școli au fost scoase din uz și elevii, arondați altor unități de învățământ.
Cursurile se pot relua oricând în aceste clădiri
Prevăzătoare, inițiatoarea proiectului a inserat un articol care prevede că în cazul în care în localitatea respectivă creşte numărul elevilor şi va fi nevoie de alte spaţii de învăţământ, activitatea educațională se poate relua în aceste spații. „În cazul în care, după schimbarea inițială a destinației bazei materiale, activitatea educațională se poate relua, există solicitări în acest sens din partea comunității locale sau Inspectoratului școlar județean, fiind îndeplinite criteriile specifice pentru deschiderea unei unități de învățământ preuniversitar de stat, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să reamenajeze și să readucă imobilul la standardele necesare desfășurării activității educaționale, sau să asigure un alt spațiu în acest sens, conform legislației specifice și prevederilor administrative care reglementează aceste aspecte”, se precizează în proiect.
Citește pe Antena3.ro
„De foarte multe ori, solicitările consiliilor locale și ale primăriilor primesc avize negative, pe un fond neclar. Astfel, nu au posibilitatea să investească în imobilele unităților școlare scoase din uz în vederea transformării spațiilor respective pentru alte acțiuni și destinații necesare comunității, precum cămine de bătrâni sau alte activități sociale”.
Din expunerea de motive a proiectului de lege
Potrivit proiectului naţional „Salvează o şcoală”, proiect de reconversie a şcolilor închise şi abandonate lansat de USR-PLUS în luna aprilie, doar în ultimii patru ani 1.110 şcoli au fost închise, 90% dintre acestea sunt în mediul rural, în timp ce România are 328 de comune fără medic de familie şi fără dispensar.
Ministerul Educației amendează inițiativa
Ministerul Educației Naționale nu susține adoptarea acestei inițiative parlamentare și a cerut introducerea unui nou amendament care să blocheze vânzarea acestor imobile, după schimbarea destinației lor. „Înțelegem că inițiatorul avut în vedere sprijinirea comunităților locale. Noi avem un pic altă abordare, în sensul în care, în calitate de autoritate de stat în domeniul educației, ducem la îndeplinire dispozițiile din Constituția României, care garantează dreptul la educație. Din această perspectivă, Ministerul Educației are un rol consacrat în Legea Educației Naționale, din mai multe perspective, inclusiv din perspectiva asigurării dreptului la educație și a construirii rețelei de învățământ și asigurării unei infrastructuri necesare pentru dezvoltarea sistemului național de învățământ. Este adevărat că există un număr foarte mare de clădiri aflate în conservare, în acest moment. Ca date statistice, consider că ar fi relevant să vă comunic faptul că în ultimul an Ministerul Educației a analizat mai multe solicitări din partea autorităților administrației publice pentru schimbarea destinației unor unități care sunt afectate procesului de învățământ, în foarte multe situații propunerile au fost pentru schimbarea destinației pentru capele mortuare, case praznicale, camere de hostel, aprozar, ateliere de lăcătușerie, toate acestea cu avizele prealabile emise de către autoritățile administrației publice locale”, a declarat Ioana Lazăr, reprezentantul Ministerului Educației, prezentă la dezbaterile proiectului.
Din ce în ce mai puțini elevi în ciclul preuniversitar
La finalul anului școlar 2018-2019 în sistemul de educaţie erau înscrişi 2,8 milioane de copii şi elevi, în învăţământul preuniversitar, potrivit datelor publicate de edupedu.ro. Este cel mai mic număr al populaţiei şcolare înregistrat după anul 1990 şi pentru prima dată în această perioadă când cifra scade sub 3 milioane. De asemenea, într-un singur an şcolar (2018-2019), de la începutul până la finalul său, populaţia şcolară a scăzut cu aproape 189 de mii de elevi. Scăderea constantă a numărului de elevi cuprinşi în sistemul românesc de învăţământ preuniversitar, de la un an la altul, marchează o cădere abruptă în anul şcolar 2018-2019, mai scrie edupedu.ro. Potrivit cifrelor comunicate de Ministerul Educaţiei, la finalul anului şcolar trecut (30 iunie 2019) erau înscrişi 2.824.594 de elevi. Asta înseamnă că faţă începutul aceluiaşi an şcolar, când Institutul Naţional de Statistică anunţa că s-au înscris 3.013.552, sistemul de învăţământ preuniversitar avea cu 188.958 de elevi mai puţin. Asta înseamnă o scădere de 6,27% într-un singur an şcolar.
