x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe 1945: Churchill a vrut să folosească armata nazistă pentru a stopa intrarea ruşilor în Est!

1945: Churchill a vrut să folosească armata nazistă pentru a stopa intrarea ruşilor în Est!

27 Aug 2009   •   00:00

În primăvara lui 1945, aflând că americanii intenţionează să-şi întrerupă ofensiva dinspre Vest asupra Berlinului şi să lase capitala germană pradă Armatei Roşii, Winston Churchill s-a revoltat: el le-a recomandat aliaţilor să-şi continue ofensiva spre Est, înainte ca ruşii să-şi manifeste dorinţa de a pune în practică acordul mai vechi privind viitoarea orânduire politică a Europei, notează istoricul Max Hastings, care îşi continuă, în paginile publicaţiei britanice Daily Mail, seria de articole despre premierul britanic. Potrivit lui Hastings, Churchill intenţiona chiar să-i mobilizeze pe hitleriştii învinşi pentru a-i scoate pe ruşi din Europa de Est.



La rândul său, Stalin îl privea pe Churchill cu mare suspiciune, temându-se că Occidentul va încheia o pace separată cu Hitler şi, posibil, va întoarce armele împotriva URSS. Americanii, însă, nu doreau o confruntare cu Moscova şi încercau să-l frâneze pe Churchill, subliniază autorul articolului.

De asemenea, în 1941 Churchill credea că, odată cu încheierea războiului, SUA şi Imperiul Britanic vor crea cel mai puternic bloc militar din istorie, însă în 1945 URSS s-a dovedit mult mai puternică, iar Marea Britanie - mai slabă decât se aştepta el. În afară de aceasta, Churchill era îngrijorat de soarta Poloniei, care s-a pomenit sub puterea URSS. "La scurt timp după capitularea Germaniei, Churchill şi-a surprins Statul Major cu întrebarea dacă trupele anglo-americane ar fi în stare să înceapă o ofensivă în vederea expulzării trupelor sovietice", scrie Hastings, potrivit căruia Churchill dorea o soluţionare corectă a problemei Poloniei. Churchill i-a informat pe militari că vor dispune de soldaţii şi potenţialul german rămas disponibil. "Cu alte cuvinte, germanii învinşi ar fi urmat să fie atraşi de partea Occidentului", explică autorul articolului. A fost fixată chiar data unei noi ofensive, sub numele de cod "Operaţiunea Unthinkable /Inemaginabilul/": 1 iulie 1945.

Ministerul de Externe şi comandantul suprem al Armatei britancie, Sir Alan Brooke, erau speriaţi de intenţiile belicoase ale lui Churchill. Cu toate acestea, Statul Major a analizat, într-o atmosferă strict secretă, scenariul privind declanşarea de acţiuni militare împotriva ruşilor, iar Stalin, după cum era de aşteptat, a aflat în curând de acest lucru. Publicul larg, însă, nu a aflat de ideea lui Churchill decât în 1998, când Arhiva Naţională a Marii Britanii a desecretizat documentele doveditoare.

În raportul elaborat pentru Churchill, strategii britanici subliniau la acea dată că ruşii ar putea face apel la tactica ce le-a adus succes în lupta împotriva germanilor: defensiva pe teritoriul imens al URSS. Generalii britanici calculaseră că pentru ofensivă ar fi nevoie de 47 de divizii, inclusiv 14 de tancuri, şi alte 40 de divizii ar trebui ţinute în rezervă. Ruşii, în schimb, puteau să scoată în luptă de două ori mai mulţi soldaţi şi tancuri. Statul Major al Armatei britanice a conchis atunci că un război împotriva URSS s-ar dovedi costisitor şi de durată.

De asemenea, britanicii au pus la îndoială faptul că soldaţii germani care luptaseră pe Frontul de Est vor dori să revină acolo. În jurnalul său, Brooke a catalogat ideea lui Churchill drept "fantasmagorică", iar şansele de reuşită - "extrem de reduse". În raportul militarilor britanici se mai spunea că Marea Britanie nu va putea lupta cu URSS fără resurse americane. "Peste alte câteva zile, dosarul pe marginea Operaţiunii Unthinkable a fost închis: preşedintele /american/ Harry S. Truman a trimis o telegramă în care declara clar că americanii nu vor încerca să-i scoată cu forţa pe ruşi din Polonia şi nici măcar nu vor ameninţa Moscova cu asemenea acţiuni", notează istoricul britanic.

Churchill nu s-a îndoit nicio clipă de relele intenţii ale URSS în ceea ce priveşte Europa de Est şi lumea întreagă, scrie Hastings, potrivit căruia, din acest punct de vedere, premierul britanic şi-a devansat timpurile. În august 1946, când, temându-se de un conflict cu URSS, Statul Major al SUA a început să elaboreze la rândul său un scenariu de acţiuni pentru o asemenea eventualitate, la Londra s-a dat jos de pe raft dosarul privind "Operaţiunea Unthinkable". "Încercarea de a elibera Europa de Est prin forţa armelor nu a fost niciodată considerată acceptabilă din punct de vedere politic sau realizabilă în practică din punct de vedere militar, însă pregătirea militarilor /occidentali/ pentru un conflict cu URSS a devenit una dintre principalele trăsături ale Războiului Rece", conchide istoricul britanic.

×
Subiecte în articol: externe