Kazahstanul a rupt acordurile economice cu Georgia, estimate la mai multe miliarde de dolari, a indicat joi un lider al unei întreprinderi publice din fosta republică sovietică. Conform experţilor, măsura a fost luată la presiunea aliatului rus, relatează AFP.
Kazahstanul a
rupt acordurile economice cu Georgia, estimate la mai multe miliarde de dolari,
a indicat joi un lider al unei întreprinderi publice din fosta republică
sovietică. Conform experţilor, măsura a fost luată la presiunea aliatului rus,
relatează AFP.
PRESIUNI. Compania kazahă Kazmunaigaz a abandonat un proiect de construcţie a
unei rafinării în oraşul portuar georgian Batumi, iar filiala sa - Kaztransgaz
- a anulat operaţiunea de cumpărare a furnizorului georgian de gaze naturale Tbilgaz,
a adăugat acelaşi responsabil kazah, sub rezerva anonimatului. El a afirmat că
abandonarea proiectului rafinăriei a fost motivată prin “considerente economice”.
“Capacitatea rafinăriei Rompetrol (societatea petrolieră română cumpărată de
Kazmunaigaz) este suficientă pentru noi, de aceea decizia nu are niciun
substrat politic”, a dat asigurări sursa citată AFP. Proiectul respectiv era
estimat la aproximativ cinci miliarde de dolari (3,4 miliarde de euro). Kazahstanul
a renunţat, de asemenea, din “raţiuni economice” şi la achiziţionarea Tbilgaz,
pentru care încheiase un acord în 2006, în valoare de aproximativ 12,5 miliarde
de dolari (8,5 miliarde de euro), a adăugat liderul kazah, fără alte precizări.
Experţii explică anularea respectivelor proiecte prin presiunea exercitată de
Moscova în urma conflictului ruso-georgian.
POZIŢIE. Ministrul kazah al agriculturii Akâlbek Kurişbaiev anunţase luni că
Astana a renunţat la construirea unui depozit de cereale la Poti, un alt port
georgian, din cauza instabilităţii politice din regiune. Kazahstanul, unul din
aliaţii-cheie ai Moscovei în cadrul CSI (Comunitatea Statelor Independente -
toate fostele republici sovietice, în afara celor trei ţări baltice) a susţinut
intervenţia miliară rusă din august în Georgia, însă s-a abţinut să recunoască
independenţa celor două republici separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de
Sud, care fac obiectul conflictului dintre Moscova şi Tbilisi. Kazahstanul -
una din ţările lider din Asia Centrală - posedă importante rezerve de petrol şi
gaze, de aceea este curtat energic atît de Rusia, cît şi de Occident şi SUA, în
pofida regimului autocrat instalat de preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev,
care se menţine la putere în această fostă republică sovietică de la
destrămarea URSS, în 1991