Încă din prima zi a invaziei trupelor rusești în Ucraina, pe 24 februarie, țările europene au luat o serie de măsuri pentru a pune capăt dependenței Uniunii Europene de importurile de gaze rusești.
Blocul comunitar era puternic dependent de Rusia în privința aprovizionării cu energie, care reprezenta aproximativ 40% din importurile sale, în 2021. În timp ce majoritatea țărilor UE caută modalități de a reduce aprovizionarea cu energie de la Moscova, prin implementarea unor alternative regenerabile sau prin acorduri de furnizare de gaze cu alte state, Franța pare să aibă altă strategie.
Franța și Belgia rup rândurile
Potrivit cifrelor furnizate de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), institut independent cu sediul în Finlanda, state precum Franța, Belgia și Olanda au achiziționat recent transporturi de combustibil rusesc la prețuri reduse. Raportul institutului de cercetare dezvăluie faptul că, în lunile aprilie și mai, Franța a primit douăsprezece transporturi de gaz natural lichefiat (GNL), precum și alte produse din combustibili fosili, în valoare de aproape 900 de milioane de euro.
„Franța și Belgia se evidențiază ca fiind cumpărători de GNL rusesc pe piața spot.”, a comentat aceste cifre, pentru publicația britanică „The Telegraph”, Lauri Myllyvirta, analist la CREA.
„În timp ce UE ia în considerare sancțiuni mai stricte împotriva Rusiei, Franța și-a mărit importurile pentru a deveni cel mai mare cumpărător de GNL din lume. Estimăm o creștere de 18% din februarie-martie până în mai, ajustată sezonier.”, a adăugat Myllyvirta.
UE finanțează invazia
Numeroși experți internaționali în energie consideră că, având în vedere dependența UE de gazul rusesc, blocul comunitar finanțează, în esență, invazia Ucrainei.
De altfel, raportul CREA confirmă că, în primele 100 de zile ale războiului din Ucraina, mai exact în perioada 24 februarie – 3 iunie, Rusia a câștigat 93 de miliarde de euro din exporturi de combustibili fosili. Cea mai mare parte a veniturilor încasate de Rusia din totalul acestor exporturi, respectiv 61%, adică aproximativ 57 de miliarde de euro, provine din UE.
Prin comparație, blocul comunitar a acordat Ucrainei 4,1 miliarde de euro, sub formă de sprijin economic, și alte 1,5 miliarde de euro, sub formă de ajutor militar.
Liderul de la Paris, arătat cu degetul
În acest context, Dmitro Natalukha, șeful Comisiei pentru Afaceri Economice din parlamentul ucrainean, a sugerat că Emmanuel Macron trădează Ucraina.
Referindu-se la cifrele prezentate de CREA, Natalukha a comentat pentru „The Telegraph”: „Răspunsul simplu este, desigur, că acesta nu este un mod în care considerăm că aliații noștri ar trebui să se comporte.”
„Acestea sunt acțiuni care contrazic cuvintele și oferă un context complet diferit asupra apelurilor președintelui francez. Având în vedere aceste statistici, există anumite îndoieli în privința dorinței sale reale de a pune capăt conflictului în interesul Ucrainei.”, a adăugat oficialitatea de la Kiev.
Comentariile vin și în contextul în care Macron a cerut UE să își consolideze propria industrie de apărare, mai degrabă decât să cheltuiască sume mari de bani în străinătate.
Luând cuvântul la conferința internațională de apărare „Eurosatory”, luni, la Paris, liderul francez a declarat că apărarea europeană trebuie să devină „mult mai puternică”. „În caz contrar, vom construi dependențele de mâine.”, a mai precizat el.
Nemulțumirile Kievului față de echilibristica diplomatică a lui Macron în conflictul ucrainean au izbucnit public cu câteva zile în urmă, atunci când șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba, l-a atacat pe președintele francez, după ce acesta declarase că este vital ca Rusia să „nu fie umilită” pentru invazia sa.
Kuleba a afirmat că aliații ar trebui „să se concentreze mai bine asupra mijloacelor de a pune la punct Rusia”, deoarece Moscova „se umilește singură”. „Apelurile pentru a evita umilirea Rusiei nu pot decât să umilească Franța și orice altă țară care ar cere acest lucru!”, a transmis Kuleba pe Twitter.
Macron a vorbit în repetate rânduri cu Putin prin telefon, în încercarea de a intermedia o încetare a focului, precum și negocieri de pace în criza din Ucraina. Demersurile sale de a menține un dialog cu Kremlinul contrastează cu pozițiile SUA și ale Marii Britanii.