Adierea schimbării

de Ban Ki-Moon,
Secretarul general al ONU

Acum două săptămâni am vizitat Arctica. Am văzut rămăşiţele unui gheţar care cu doar câţiva ani în urmă era o masă de gheaţă maiestuoasă. Acum se prăbuşise. Nu se topise încet; pur şi simplu se prăbuşise. Am călătorit nouă ore cu vaporul de la cea mai nordică aşezare a lumii până la banchiza polară. În doar câţiva ani, aceeaşi navă ar putea naviga fără oprelişti către Polul Nord. Arctica ar putea rămâne fără gheaţă până în anul 2030.

Oamenii de ştiinţă mi-au arătat descoperirile lor. Arctica este ca un canar într-o mină de cărbune: ne semnalează impactul schimbărilor climatice asupra noastră, a tuturor. Sunt alarmat de viteza cu care se schimbă peisajul arctic. Dar şi mai grav este că schimbările din zona arctică accelerează încălzirea globală. Topirea pergelisolului este însoţită de emisii de metan, un gaz de seră de douăzeci de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Gheaţa care se topeşte în Groenlanda poate conduce la creşterea nivelului mărilor. Iar nivelul emisiilor de gaze de seră creşte la rându-i.

Iată de ce sunt atât de convins că trebuie să acţionăm ACUM.

În acest scop, am convocat la sediul ONU, în ziua de 22 septembrie, un Summit special cu privire la schimbările climatice cu participarea a aproape 100 de lideri mondiali - cea mai mare adunare de acest fel de până acum a şefilor de stat şi de guvern. Tema lor colectivă a fost transformarea crizei climatice într-o şansă pentru o dezvoltare ecologică mai sigură, mai curată şi mai durabilă.

Cheia este la Copenhaga, unde guvernele se vor întâlni în decembrie pentru a negocia un nou acord climatic mondial. Textul invitaţiei mele sună simplu: lumea aşteaptă ca voi să vă implicaţi activ pentru a negocia un acord corect, eficient şi ambiţios la Copenhaga. Dacă nu acţionaţi, puteţi calcula pagubele provocate generaţiilor ce vă vor urma.

Schimbarea climatică este cea mai importantă problemă globală a vremurilor noastre. Ea rescrie ecuaţia pentru dezvoltare, pace şi prosperitate. Ameninţă pieţe, economii şi câştiguri în procesul de dezvoltare. Poate epuiza resursele de hrană şi apă, poate conduce la conflicte şi migraţie, poate destabiliza societăţi fragile şi chiar răsturna guverne.

Consideraţi cele de mai sus hiperbole? Cei mai buni oameni de ştiinţă din lume vă contrazic. Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice susţine că emisiile globale de gaze de seră trebuie să atingă punctul culminant în zece ani dacă vrem să evităm dezlănţuirea forţelor naturii care deja ne scapă de sub control.
Perioada de zece ani este prezentă în viaţa politică a multor participanţi la Summit. Criza climatică se desfăşoară în timpul mandatului lor.

Există o alternativă: dezvoltarea durabilă bazată pe tehnologii şi politici ecologice, care favorizează emisiile reduse în detrimentul modelelor actuale intensiv producătoare de carbon. Multe dintre pachetele de stimulente naţionale, concepute în urma crizei economice globale, conţin şi o componentă verde puternică, care creează locuri de muncă şi motivează statele să-şi perfecţioneze economia bazată pe energia nepoluantă a secolului 21.

Adie vântul schimbării. Cheia constă în acordul global de reducere a emisiilor de gaze de seră - un acord pentru catalizarea dezvoltării energiei nepoluante - şi în limitarea creşterii temperaturii globale la un nivel sigur din punct de vedere ştiinţific. Dar şi mai urgent este ca acest acord să îi protejeze de efectele climatice inevitabile pe cei mai vulnerabili.

Nu ne trebuie decât voinţă politică la cel mai înalt nivel - preşedinţi şi premieri - care să se traducă într-un progres rapid în camera negocierilor. Se cere mai multă încredere între naţiuni, mai multă imaginaţie, ambiţie şi cooperare.

Mă aştept ca liderii să-şi suflece mânecile şi să vorbească direct cu - nu să-i contrazică pe - ceilalţi. Mă aştept ca ei să-şi intensifice efortul în privinţa rezolvării problemelor politice cheie, care au încetinit până acum negocierile globale până la un ritm glacial. Ironia sorţii face ca această expresie să fi însemnat până recent "îngheţare". Însă gheţarii pe care i-am văzut cu câteva săptămâni în urmă în Arctica se topesc mai repede decât negociem noi cum să-i protejăm.

Trebuie să mutăm interesele planetei pe termen lung în faţa oportunităţilor politice pe termen scurt. Liderii naţionali trebuie să fie lideri globali care văd în perspectivă. Dacă ameninţările zilelor noastre depăşesc graniţele, aşa ar trebui să se întâmple şi cu gândirea noastră.

Copenhaga nu trebuie să rezolve toate detaliile. Dar un tratat climatic global de succes trebuie să cuprindă toate statele, în concordanţă cu posibilităţile lor şi în colaborare spre un obiectiv comun şi de durată.

Iată criteriile mele de referinţă pentru succes.

În primul rând, fiecare ţară trebuie să facă un efort extrem pentru a reduce emisiile de la sursele majore. Ţările industrializate trebuie să îşi întărească ţintele de atenuare care în prezent nu sunt nici măcar aproape de ceea ce IPCC consideră necesar. La rândul lor, statele în curs de dezvoltare trebuie să reducă creşterea emisiilor şi să accelereze dezvoltarea verde ca parte a strategiei de combatere a sărăciei.
În al doilea rând, un tratat de succes trebuie să îi ajute pe cei vulnerabili să se adapteze la schimbările climatice inevitabile. Acesta este atât un imperativ etic, cât şi o investiţie inteligentă într-o lume mai stabilă, mai sigură.

În al treilea rând, ţările în curs de dezvoltare au nevoie de fonduri şi de tehnologie pentru a înregistra mai repede un progres în scăderea emisiilor. Un tratat ar trebui să deblocheze şi investiţiile private, inclusiv prin deschiderea pieţelor de carbon. Iar în al patrulea rând, resursele trebuie gestionate în mod echitabil şi canalizate în aşa fel încât toate ţările să aibă un cuvânt de spus.

În acest an, la Copenhaga, avem o şansă puternică de a vira spre calea istorică potrivită. Nu este doar şansa de a evita dezastrul, ci şi aceea de a transforma fundamental economia globală.

Noul curent politic este destul de puternic pentru a ne umfla pânzele. Milioane de cetăţeni sunt mobilizaţi. Afacerile inteligente trasează direcţia pentru o energie mai curată. Trebuie doar să profităm de acest moment pentru a acţiona cu curaj în privinţa schimbărilor climatice. S-ar putea să nu mai avem o astfel de şansă prea curând.

Adie vântul schimbării. Haideţi să semnăm un acord pentru un viitor mai bun pentru noi toţi!

NOTA: Articol oferit de Centrul de Informare ONU pentru România