Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La câteva zile după ce preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a promis o primă tranşă, de aproximativ 17.000 de oameni, pentru suplimentarea trupelor din Afganistan, şeful Pentagonului, Robert Gates, a cerut joi miniştrilor Apărării din statele membre NATO să trimită mai mulţi militari în această parte a lumii, unde violenţele au escaladat, situaţia internă deteriorându-se alarmant.
Reuniunea ministerială de la Cracovia, pentru care Polonia a cheltuit aproximativ două milioane de euro, s-a desfăşurat pe fundalul degradării vizibile a situaţiei din Afganistan, ţara pe care americanii au atacat-o în 2001 pentru a sparge "buboiul" taliban şi a-l anihila. După mai bine de şapte ani, progresele sunt prea puţin vizibile, iar insurgenţa talibană pare că înfloreşte de la o zi la alta.
Întâlnirea informală a miniştrilor Apărării din ţările NATO a fost însoţită de o serie de proteste faţă de cursa înarmărilor şi războiul din Afganistan. Potrivit presei poloneze, mai multe ONG-uri au chemat în stradă mii de manifestanţi în ultimele două zile. Federaţia Anarhistă a organizat miercuri o conferinţă de presă la Cracovia în care şi-a prezentat planurile "antisummit", care constau în organizarea unui protest. Joi, Iniţiativa "Stop War", Sindicatul "August '80" şi Federaţia Anarhistă au primit aprobare din partea primarului Cracoviei pentru organizarea unui marş. Protestatarii şi-au exprimat speranţa ca la acţiunile lor să participe şi demonstranţi din Cehia, ţara în care, sub preteztul apărării Alianţei, Statele Unite vor amplasa o instalaţie radar a scutului american antirachetă.
UN AN DIFICIL
Manifestările de stradă nu au deranjat lucrările reuniunii informale. Miniştrii au abordat progresele realizate pe linia transformării capacităţilor militare ale Alianţei Nord-Atlantice. Responsabilii din cadrul NATO au aflat, de la comandandul Forţei Internaţionale de Securitate şi Asistenţă (ISAF) în Afganistan, generalul David McKiernan, că 2009 va fi "un an dificil" pentru trupele aflate în această ţară central-asiatică, chiar şi în contextul trimiterii a 17.000 de militari americani. "Există probleme de bază privind sărăcia şi alfabetizarea, la care se adaugă violenţele din ultimele trei decenii în această ţară, acestea nu se vor rezolva rapid. (...) Dar avem o dată cu aceste trupe suplimentare (americane n.r.) o ocazie de a ieşi din acest impas, cel puţin în ceea ce priveşte condiţiile de securitate în sud", a declarat generalul.
Pe plan politic, în vara acestui an vor fi organizate, în Afganistan, alegeri prezidenţiale şi potrivit unor surse citate de presa americană suplimentarea cu o primă tranşă a actualului contingent al SUA, care cuprinde 38.000 de militari, este necesară în sudul ţării, unde multe regiuni sunt neacoperite de forţele de securitate.
MESAJUL MARII BRITANII
Pe de altă parte, Marea Britanie propune o soluţie la rezolvarea situaţiei din Afganistan: crearea unei forţe de apărare permanente a Alianţei Transatlantice care să acţioneze în virtutea Articolului 5 privind apărarea reciprocă a oricăruia dintre statele membre, scrie ziarul Financial Times. Potrivit ministrului Apărării de la Londra, John Hutton, organizarea unei forţe permanente de 3.000 de militari ai NATO este necesară mai ales pentru aliaţii est-europeni ai NATO, cu precădere ţările baltice, care s-au alarmat anul trecut după ce Federaţia Rusă a atacat Georgia. O reacţie la un asemenea apel e greu de anticipat, mai ales că NATO încearcă de mai bine de şase ani să convingă statele Alianţei să participe cu militari la aşa-zisa Forţă de Răspuns a NATO (NRF), capabilă să fie desfăşurată în orice teatru de operaţii de pe Glob. Hutton a sugerat că proiectul NRF poate fi schimbat: "Pur şi simplu nu este acceptabil să continuăm să avem dezbateri nesfârşite despre NRF, fără a face nici un progres în privinţa acesteia".
MESAJUL STATELOR UNITE
Delegaţia americană a fost trimisă la Cracovia cu un mesaj destul de clar: suplimentarea trupelor ilustrează gradul de demnitate a aliaţilor NATO este în joc. Pe de altă parte, congresmanul american John Tanner, preşedintele Adunării Parlamentare a Alianţei, a făcut următoarea declaraţie la Viena: "Vom încerca să facem apel la demnitatea lor şi le vom spune: «Oricât de mică ar fi ţara voastră de origine, echipa (de militari din trupele aliate n.r.) nu poate reuşi fără ca fiecare membru să se implice la nivelul posibilităţilor sale»".
În timp ce cei aproximativ 70.000 de militari ai coaliţiei americane antiteroriste nu fac faţă în Afganistan, Statele Unite devenind în ultimii ani ţinta unor critici dure din partea comunităţii internaţionale, administraţia de la Washington mai primeşte o bilă neagră. Din cauza politicii deficitare dusă pe plan extern de fostul preşedinte George W. Bush, americanii au fost invitaţi să plece din Kârgâstan, o fostă republică sovietică unde SUA deţineau o bază aeriană considerată strategică. Parlamentul kârgâz a votat joi în favoarea închiderii bazei de la Manas, o unitate militară esenţială pe care Pentagonul a folosit-o, după declanşarea războiului cu talibanii, în 2001, pentru aprovizionarea forţei internaţionale mobilizate în Afganistan, informează AFP.
Este destul de neclar cum se vor descurca americanii şi aliaţii lor în lupta promisă împotriva insurgenţilor talibani şi a celulelor Al-Qaeda din regiune. Decizia Kârkâstanului, anunţată încă de la 3 februarie, a fost luată în urma unei înţelegeri dintre preşedintele Kurmanbek Bakiev în cursul unei vizite la Moscova. Deşi Rusia a negat orice implicare în luarea acestei decizii, Kârgâstanul a recunoscut că a primit, de la Federaţie, un credit de două miliarde de dolari.
