Derapajele separatiste, criticate la Parlamentul European

Europarlamentarul Corina Creţu a cerut, miercuri, în sesiunea plenară a Legislativului european de la Strasbourg, oprirea derapajelor separatiste întemeiate pe exacerbarea drepturilor etnice. Ea a atras atenţia, cu aceeaşi ocazie, şi asupra încălcării drepturilor românilor din Ucraina, Serbia şi Republica Moldova.

În intervenţia sa în cadrul dezbaterii pe tema drepturilor minorităţilor, Corina Creţu a subliniat faptul că "România a recunoscut minorităţilor naţionale drepturi care depăşesc normele europene în materie, iar prezenţa parlamentarilor români de naţionalitate maghiară în Parlamentul European este dovada vie în acest sens”, răspunzând astfel acuzaţiilor formulate la adresa statului român, cu prilejul acestei dezbateri, de către unii dintre europarlamentarii de naţionalitate maghiară din România şi din Ungaria.

Arătând că la nivel european există un set consistent de norme ce asigură protecţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, fiind foarte rare cazurile de încălcare în UE a drepturilor acestora, Corina Creţu a avertizat în privinţa riscurilor pe care le implică pretenţiile autonomiste pe criterii etnice.

"Este esenţial pentru armonia interetnică în Europa ca drepturile minorităţilor să fie respectate, dar derapajele extremiste întemeiate pe exacerbarea drepturilor etnice trebuie oprite. Proiectul european este unul al integrării, nu al enclavizării pe criterii etnice”, a afirmat Corina Creţu. Ea a adăugat că "este revoltător faptul că reprezentanţi ai minorităţii maghiare din România şi colegi de-ai lor din Ungaria se încăpăţânează să prezinte distorsionat realităţile româneşti, vehiculând teza mincinoasă a discriminării maghiarilor din Transilvania şi pledând pentru autonomie pe criterii etnice. E evidentă intensificarea în ultimul timp a acţiunilor şovine maghiare, atât la nivelul Parlamentului European, cât şi din partea autorităţilor de la Budapesta şi a liderilor UDMR. Se doreşte crearea unei <>., pe care Uniunea Europeană este chemată să o rezolve. Avem de-a face cu o abordare ticăloasă, care trebuie taxată ca atare”.

Corina Creţu a atras atenţia şi asupra situaţiei minorităţilor naţionale din ţările învecinate Uniunii Europene, cu atât mai gravă cu cât este vorba despre cetăţeni de naţionalitate identică unora din ţări membre ale UE. "Un exemplu îl reprezintă românii din Ucraina, Serbia şi Republica Moldova, privaţi de drepturi elementare şi supuşi unui intens proces de deznaţionalizare”, a precizat Corina Creţu.