x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Japonia, la nivelul României lui Ceauşescu

Japonia, la nivelul României lui Ceauşescu

de Marina Constantinoiu    |    29 Mar 2011   •   19:35

Un reportaj publicat de cotidianul The Seattle Times ne dă fiori, stâr­nin­du-ne amintiri pe care am fi dorit să le dosim undeva, într-o cutiuţă a min­ţii. Japonia acestor zile post-seism şi post-tsunami începe să se­me­ne cu România ultimilor ani ai re­gimului preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Cuvântul de ordine este „penuria”. Primele meciuri din cam­piona­tul japonez de baschet au fost amâ­na­te, pentru ca oamenii să nu fie ne­voiţi să consume combustibil pen­tru a putea asista la ele. Când va începe campionatul, majoritatea me­ciurilor programate să se des­fă­şoare noaptea vor fi mutate pe timp de zi, pentru a nu se consuma curent electric în plus. Celebrele reclame lu­minoase din Tokio au fost de­co­nectate de la reţeaua electrică. În multe dintre oraşele din nordul ţării se adună gunoiul grămadă, pentru că maşinile speciale de ridicare a gu­­noiului nu au motorină. Clădirile pu­blice nu mai primesc căldură. Fa­bricile sunt închise, în mare parte pentru că, prin rotaţie, se opreşte cu­rentul electric, pentru a se face eco­nomie, şi pentru că angajaţii nu pot să-şi desfăşoare activitatea normal.

Toate acestea se petrec într-un mo­ment în care o ţară sofisticată în plan tehnologic rămâne fără capaci­tă­­ţi energetice. Megacutremurul din 11 martie şi valul seismic tsunami care i-a urmat au aruncat mare par­te din Japonia într-o neobişnuită epo­că a întunericului, care s-ar pu­tea să dureze nişte ani, comentează cotidianul The Seattle Times.

Problema curentului electric e pe buzele tuturor. Cinematografele sunt închise, companiile fac eco­no­mie la sânge, nemaiutilizând re­cla­mele stradale şi chiar res­tricţ­io­nând folosirea lifturilor, ba chiar re­­ducând programul de lucru. De acum deja problemele în apro­vi­zio­na­rea cu carburanţi afectează viaţa de zi cu zi şi eforturile de recons­truc­ţie.

În Akita, de exemplu, puţinele ben­zinării care sunt deschise au cozi de aşteptare de sute de metri, iar cantitatea de combustibil de persoană este limitată. Nu prea merită să faci efortul de a sta la coadă, doar dacă este vorba cu adevărat despre urgenţe – de exemplu, dacă trebuie să fugă din calea radiaţiilor proveni­te de la centrala nucleară de la Fu­kushima. Lipsa de combustibili pentru camioanele care asigură apr­o­vi­zionarea a agravat şi lipsa altor produse de bază de pe piaţă – laptele, pâinea, bateriile, hârtia igienică sau apa minerală.

Unii dintre cei rămaşi fără aco­pe­riş deasupra capului în urma cu­tre­murului sau a valului tsunami au maşini, dar nu le pot folosi, iar rude care, în mod normal, ar putea să vină să le salveze, nu au carburanţi pentru a ajunge în zona de coastă. Oameni care încercau să fugă din zona atât de periculoasă din jurul centralei nucleare de la Fukushima n-au putut s-o facă, pentru că n-au avut combustibil. Pe întregul teritoriu al Japoniei, oamenii s-au organizat pentru a le veni în ajutor victimelor seismului. Au adunat haine, pături şi hrană. Dar nu există posibilitatea distribuirii lor. În afara avariilor de la reactoa­rele nucleare, alte două centrale ter­ma­le au fost afectate de cutremur. Iar sistemul de distribuţie a energiei pe teritoriul Japoniei este împărţit în două, astfel încât nordul marcat de penuria energetică nu poate împrumuta de la sud.

×
Subiecte în articol: externe