Kremlinul, suspectul numărul unu pentru distrugerea gazoductelor Nord Stream

CIA a avertizat în urmă cu câteva săptămâni că țevile Nord Stream ar putea fi atacate, dar s-a aflat acum, după ce o serie de explozii au deschis trei fisuri uriașe în două conexiuni-cheie ale gazoductelor. Liderii occidentali susțin că este vorba despre un sabotaj.

Agenții americani au trimis un „avertisment strategic” aliaților europeni, inclusiv Germaniei, în cursul verii, avertizând că țevile sunt în pericol, au declarat, sub acoperirea anonimatului, surse ale publicației „Der Spiegel”, care nu au precizat dacă Rusia a fost nominalizată în calitate de principal suspect. Avertismentul nu a fost specific și nu a indicat o dată sau o locație pentru un atac, a adăugat „The New York Times”.

Cu toate acestea, Kremlinul este suspectat acum de atac, iar oficiali europeni au declarat, marți seară, pentru „The Washington Post” că „nimeni nu crede că este vorba de altceva decât de un sabotaj rusesc”. Aliații nu au însă, în prezent, suficiente dovezi concrete pentru a acuza public Moscova, au adăugat ei.

Motivele și „arma crimei” 

Rusia are, cu siguranță, capacitatea de a lansa un astfel de atac. Moscova deține cea mai mare flotă de submarine-spion din lume și, timp de ani de zile, și-a dezvoltat tehnologia în acest domeniu. „Belgorod” - un submarin invizibil cu propulsie nucleară - poate sabota cablurile și conductele subacvatice, susțin experți militari occidentali.

Locația exploziilor, în ape de aproximativ 230 de metri adâncime, nu este foarte adâncă și permite accesul scafandrilor la ținta dorită, iar Rusia are acces direct la Marea Baltică, din Kaliningrad. De asemenea, Moscova a investit bani în drone submarine, care ar putea fi folosite pentru a arunca în aer conducta. Acestea se află la Sankt Petersburg, bază care poate avea acces la Marea Baltică prin Golful Finlandei.

În ceea ce privește motivele, exploziile au avut loc în aceeași zi în care Polonia, Norvegia și Danemarca au inaugurat o nouă conductă care trece pe sub Marea Baltică și care este concepută pentru a aproviziona Europa Centrală și de Est fără a depinde de Rusia. 

Norvegia - în prezent cel mai important furnizor de gaz al Europei - livrează gaz către Polonia și țările vecine, cu o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi pe zi.

Conducta baltică este considerată un element-cheie în diversificarea surselor de energie – în detrimentul celor din Rusia - pentru Polonia și alte națiuni europene și nordice și a fost finalizată înainte de termen, având în vedere criza energetică iminentă.

Potrivit unor oficiali europeni, citați de presa britanică, atacurile asupra gazoductelor Nord Stream ar fi putut să fie lansate tocmai ca un avertisment în privința vulnerabilității infrastructurii energetice a Europei. 

Prețurile la gaze - care de-abia reveniseră la niveluri normale de la maximele istorice înregistrate la începutul anului - au crescut, de asemenea, cu 19 procente, marți seară, odată cu răspândirea știrii despre atacuri, sugerând astfel un al doilea motiv pentru exploziile submarine. 

Din această perspectivă, loviturile asupra gazoductelor ar fi avut scopul de a da peste cap piețele europene, crescând costurile pentru Europa, chiar în momentul în care liderii UE se pregăteau să vină cu soluții, în încercarea de a diminua efectele crizei energetice.

Altfel spus, deși nu pare a fi în interesul economic pe termen lung al Rusiei să distrugă una dintre principalele sale surse potențiale de venituri, atacurile ar putea crea panică economică în Europa pe termen scurt.

Bombă cu ceas

Scurgerile de gaz au apărut luni și se așteaptă să dureze mai multe zile, poluând apele din jur. Inițial, s-a presupus că acestea au fost accidentale, dar părerile s-au schimbat brusc, o zi mai târziu, după ce mai multe guverne au anunțat că trei scurgeri separate, care au avut loc aproape simultan, nu sunt o simplă coincidență.

Marți, două scurgeri la conducta Nord Stream 1 au fost raportate de către Autoritatea Maritimă suedeză, la scurt timp după ce fusese descoperită o scurgere la conducta Nord Stream 2, aflată în apropiere, ceea ce a determinat Danemarca să restricționeze transportul maritim în zonă.

Dintre cele două conducte afectate de scurgeri, Nord Stream 2 nu a funcționat niciodată, dar conține gaze, în timp ce Nord Stream 1 a transportat gaze către Germania până la sfârșitul lunii august, când gigantul energetic rus „Gazprom” a întrerupt furnizarea, susținând că este nevoie de lucrări urgente de întreținere.

Imagini șocante, difuzate ieri de armata daneză de la un survol al regiunii afectate, au arătat întinderi uriașe de mare în apropierea insulei Bornholm, din Danemarca, în timp ce gazul ieșea la suprafață.

Potrivit oficialităților militare, cea mai mare scurgere „răspândește bule cu un diametru de un kilometru. Cea mai mică creează un cerc de aproximativ 200 de metri în diametru.”. Șeful Agenției daneze pentru Energie a declarat, la rândul său, că ar putea dura până la o săptămână până când gazul va înceta să se scurgă în mare.

„Suprafața mării este plină de metan, ceea ce înseamnă că există un risc crescut de explozii în zonă.”, a precizat Kristoffer Bottzauw, adăugând că navele ar putea pierde flotabilitate dacă ar intra în regiunea afectată.

În prezent, gazul se scurge în Marea Baltică prin trei fisuri, au confirmat oamenii de știință, iar preocupările legate de siguranță au dus la impunerea unei zone de excludere de opt kilometri în jurul zonei afectate.

„Agresiune contra UE”

Compania care exploatează conductele nu a putut spune exact cât timp va dura remedierea lor, ceea ce înseamnă că - cel puțin pentru moment - principala conductă de gaz care circulă din Rusia către Europa trece prin Ucraina, iar Moscova amenință în prezent să o închidă în urma unei dispute privind taxele de tranzit datorate Kievului. Singura conductă funcțională trece prin Turcia. 

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a promis, ieri dimineață, „cel mai puternic răspuns posibil” la ceea ce ea a numit „sabotajul” conductelor, deși nu a dat vina direct pe Rusia.

Charles Michel, președintele Consiliului UE, a adăugat: „Actele de sabotaj de la Nord Stream par a fi o încercare de a destabiliza și mai mult aprovizionarea cu energie a UE!”.

Norvegia a raportat în ultimele zile că drone neidentificate au zburat pe platformele sale de foraj, iar marți a sporit securitatea pe fondul avertismentelor că acestea ar putea fi vizate de atacuri. 

Danemarca, ale cărei ape teritoriale se învecinează cu zona în care au avut loc exploziile, a luat, de asemenea, măsuri pentru a-și securiza propriile platforme.

Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a declarat că guvernul său crede că scurgerile au fost cauzate de „acțiuni deliberate”. „Conducta de alimentare cu gaz va fi oprită timp de aproximativ o săptămână.”, a anunțat ea.

„În prezent, autoritățile consideră în mod clar că este vorba de acțiuni deliberate. Nu a fost un accident. Nu există încă informații care să indice cine ar putea fi în spatele acestei acțiuni.”, a mai spus Frederiksen.

Concomitent, ministrul danez al Energiei, Dan Jorgensen, a afirmat că mărimea găurilor din conducte indică faptul că scurgerile nu ar fi putut fi provocate de un accident, cum ar fi lovirea de o ancoră. Conductele avariate se află la o adâncime de 70-90 de metri sub nivelul mării, a adăugat el.

Observațiile au fost susținute de premierul suedez, Magdalena Andersson. Conform premierului, informațiile sugerează că exploziile au fost, probabil, un act de sabotaj.

„Avem informații din partea serviciilor de informații suedeze, dar am primit și date în cadrul contactelor noastre cu Danemarca și, pe baza acestora, am ajuns la concluzia că este probabil un act deliberat. Este vorba, probabil, despre o chestiune de sabotaj.”, a spus Andersson.

Consilierul prezidențial al Kievului, Mikhailo Podoliak, a fost mult mai tranșant. El a scris pe Twitter: „Scurgerea de gaz pe scară largă nu este altceva decât un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune împotriva UE!”.

Podoliak a acuzat Rusia că încearcă să „destabilizeze situația economică din Europa și să provoace panică înainte de iarnă”.

Dezmințiri de la Moscova

În timp ce europenii denunţă un act de sabotaj, Kremlinul susține că este „stupid şi absurd” ca cineva să suspecteze Rusia pentru scurgerile masive de gaze.

„Era destul de previzibil” că unii vor declara că Rusia se află în spatele acestor scurgeri, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Previzibil, stupid şi absurd.”, a adăugat el.

Potrivit lui Peskov, aceste scurgeri sunt „problematice” pentru Moscova, „deoarece ambele conducte sunt pline cu gaz rusesc, iar gazul rusesc costă foarte mult”.