Merkel merge mai departe

Două zile până la alegerile legislative şi "pariurile" s-au înmulţit. Balanţa este tot mai înclinată înspre Angela Merkel, o femeie hotărâtă şi extrem de populară.

Analiştii politici spun că mediile de afaceri, cu precădere economice şi financiare, o doresc la putere, pentru un al doilea mandat, pe charismatica "Doamnă de fier" a Germaniei.

Aproximativ 62 de milioane de alegători sunt chemaţi la vot duminică. Miza scrutinului stă în decizia de formare a coaliţiei de guvernare. Potrivit sondajelor, Uniunile CDU/CSU (Uniunea Creştin Democrată /Uniunea Creştin Socială din Bavaria) ale lui Merkel sunt creditate cu 35% din intenţiile de vot, Partidul Social-Democrat (SPD) cu 25%, Partidul Liberal cu 13% şi Parditul Ecologist cu 11%. În total "se aruncă în luptă" 29 de partide.

Scorurile principalelor trei partide politice depind de coaliţiile posibile, aminteşte Agenţia France Presse, citată de Mediafax. Responsabilii CDU/CSU vor din 2005 să guverneze cu FDP. Legătura nu s-a putut cimenta în urmă cu patru ani din cauza voturilor insuficiente, aşa că Uniunile Creştine ale lui Merkel s-au văzut nevoite să încheie alianţă cu social-democraţii (de aici şi apatia din actuala campanie electorală).

Greii scenei electorale sunt Angela Merkel şi Frank-Walter Steinmeier. Vicecancelarul Steinmeier, care îndeplineşte şi funcţia de ministru de Externe, se află la primele alegeri din cariera sa. În vârstă de 53 de ani, tehnocratul Steinmeier, despre care se spune că nu are charismă deloc, a reuşit cu brio să-i ţină isonul Angelei în prima şi singura dezbatere televizată care a avut loc săptămâna trecută şi care a fost transmisă în direct în toată ţara. Presa i-a catalogat imediat pe cei doi ca având aparenţele unui cuplu vechi şi armonios, meritând astfel supranumele "Steinmerkel".

Pe fond, propunerile celor două principale partide diferă foarte puţin, fie că este vorba despre depăşirea crizei economice, fie de apărarea angajamentului foarte nepopular al Bundeswehr-ului în Afganistan, scrie AFP. Agenţia franceză de ştiri apreciază că social-democraţii şi conservatorii au poziţii diferite în ceea ce priveşte instituirea unui salariu minim pentru toţi cetăţenii şi la programul nuclear: SPD doreşte respectarea legii care prevede închiderea centralelor nucleare începând din 2020, în timp ce CDU susţine prelungirea funcţionării lor.

Problemele cu care se confruntă Germania în zilele noastre sunt însă mult mai multe. Viitorul cancelar va trebui să încerce revenirea la un echilibru bugetar, pe care Germania l-a avut într-o mică măsură înaintea crizei financiare, fără a compromite însă relansarea economică. Apoi, şomajul depăşeşte deja 8% din populaţia activă şi ar putea creşte şi mai mult, iar PIB ar urma să înregistreze o scădere de 5%-6% în 2009.

Veştile cu adevărat rele pentru alegătorul de rând sunt aşteptate până după alegeri. Atunci ar putea fi executate, de exemplu, concedieri masive. Cu toate acestea, într-o intervenţie susţinută la Parlament, Merkel a declarat recent: "Germania din 2009 este mai puternică decât cea din 2005".

UN SISTEM COMPLICAT
Rezultatele preliminare care vor fi anunţate imediat după scrutinul legislativ din Germania vor fi greu de interpretat, din cauza sistemului complex care îmbină scrutinul uninominal cu cel proporţional, relatează AFP, potivit Mediafax. "Câştigătorul nu este cel care pare a fi la început, lucru pe care cancelarul Gerhard Schroeder l-a simţit pe pielea sa în 2005", scrie AFP.

Agenţia precizează totodată că nu este nevoie de 50% din voturi pentru realizarea unei majorităţi. Suficiente sunt 48%. Potrivit analiştilor, CDU şi FDP vor obţine împreună cel puţin 48% din sufragii, Merkel fiind aproape sigură că va obţine un nou mandat de cancelar.
Fiecare alegător dispune de două voturi pentru desemnarea componenţei Bundestagului. Primul vot are rolul desemnării prin sufragiu direct uninominal a deputaţilor în cele 299 de circumscripţii electorale.

Devine deputat candidatul care obţine cele mai multe sufragii. Jumătate din membrii Bundestagului sunt aleşi în acest fel. Al doilea vot determină raportul de forţe între partide şi viitorul şef al guvernului. Alegătorul votează pentru una din listele prezentate în fiecare land. Un partid are dreptul la 200 de deputaţi, se verifică numărul celor care au obţinut mandate directe, apoi se completează cu candidaţii de pe liste.
Sistemul favorizează partidele mari, cele care adună cele mai multe mandate directe. (Mediafax)