Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru prima oară, noțiunea de „provocare a Chinei” va figura în „Conceptul strategic al NATO”, care urmează să fie publicat la summitul de la Madrid al blocului militar transatlantic, din această săptămână. Documentul, actualizat ultima dată în 2010, prezintă provocările de securitate cu care se confruntă NATO și, în același timp, schițează un plan de acțiune contra principalelor pericole apărute.
Aproape concomitent, G7, grupul celor șapte principale economii democratice ale planetei, a utilizat un limbaj dur la adresa Chinei în propriul comunicat, marți, la numai câteva zile după ce lansase un plan de investiții în infrastructură, în valoare de 600 de miliarde de dolari, menit să contracareze controversata inițiativă „O centură, un drum”, proiectul de suflet al președintelui chinez, Xi Jinping
Liderii europeni au devenit tot mai neîncrezători față de China în ultimii ani, iar îngrijorările lor s-au agravat de câteva luni, deoarece Beijingul a refuzat în mod repetat să condamne invazia rusească în Ucraina și a consolidat legăturile cu Kremlinul.
Uniți contra lui Xi
În timp ce unii membri ai NATO vor să se asigure că organizația rămâne focalizată asupra Rusiei, SUA - de departe cel mai puternic membru al blocului militar transatlantic - au catalogat China drept „cea mai serioasă provocare pe termen lung la adresa ordinii internaționale”.
Evoluțiile politice și diplomatice din această săptămână, care demonstrează că regimul chinez se află mai mult ca niciodată în atenția organizațiilor occidentale, semnalează însă o aliniere tot mai mare între SUA și partenerii săi. Pozițiile exprimate de G7 și NATO marchează un eșec semnificativ pentru Beijing, care a încercat, în ultimii ani, să creeze o prăpastie între pozițiile americană și europeană față de China.
Combinația dintre limbajul dur utilizat de G7 și includerea oficială a Chinei în documentele strategice ale NATO reprezintă astfel, fără îndoială, o lovitură dură pentru regimul comunist condus de Xi Jinping.
Asociere dezastruoasă
Prin vocea purtătorului său de cuvânt, Zhao Lijian, Ministerul chinez de Externe a încercat, marți, să protesteze față de iminenta catalogare a colosului asiatic drept „provocare sistemică”, în noua viziune strategică a NATO.
Citește pe Antena3.ro
„Cerem în mod solemn NATO să înceteze imediat să răspândească declarații false și provocatoare împotriva Chinei!”, a spus purtătorul de cuvânt, adăugând că alianța occidentală ar trebui „să înceteze să mai încerce să perturbe Asia și întreaga lume, după ce a perturbat Europa”.
Tocmai această retorică – învinovățirea NATO pentru „perturbarea” Europei – pare să fi determinat însă acutizarea sentimentelor europene contra Chinei, deoarece Beijingul refuză să condamne acțiunile Rusiei în Ucraina, inclusiv uciderea civililor, în timp ce învinuiește în mod activ SUA și NATO pentru războiul provocat de Moscova.
China „s-a aliniat foarte repede și foarte clar – cel puțin în cuvinte, nu atât de mult în fapte – cu Rusia”, în timp ce partenerii transatlantici s-au unit contra rușilor în sprijinul Ucrainei, în urma invaziei, remarca recent un expert al grupului de reflecție „Chatham House” din Londra.
Contrastul dintre cele două părți a contribuit la apariția discursului „democrații contra autocrații” în Europa, mai spunea el, adăugând că și politica internă joacă un rol important în definirea acestei falii.
„În Europa Centrală și de Est, unde Rusia este considerată de departe principala amenințare la adresa securității, relațiile cu China începuseră deja să se destrame, dar faptul că Beijingul s-a aliniat atât de clar cu Moscova a accelerat o schimbare”, remarca expertul de la grupul britanic de reflecție.
Spre un NATO asiatic
Pe fondul războiului din Ucraina și a schismei ideologice dintre Occident și regimurile autocratice, NATO se extinde nu numai în țările nordice, ci vrea să coopteze și state din zona Asia-Pacific, precum Noua Zeelandă, Australia, Coreea de Sud și Japonia.
Strângerea relațiilor dintre alianța militară transatlantică și aceste țări a înfuriat și mai mult China, care susține că NATO încearcă să-și extindă prezența în regiunea indo-pacifică, considerată de Beijing ca fiind propria zonă.
Cu ochii pe războiul din Ucraina, democrațiile din Pacific par să realizeze însă acum, mai bine ca oricând, că singura garanție solidă contra unui colos expansionist este aderarea la blocul militar occidental.
„Nu putem permite ca apele reziduale ale Războiului Rece să se scurgă în Oceanul Pacific; acesta ar trebui să fie consensul general în regiunea Asia-Pacific!”
Global Times, oficios al Partidului Comunist din China
