România trebuie să-şi construiască propriul model de societate

Institutul Aspen Romania a organizat pentru prima oară în ţara noastră, la Bucureşti, reuniunea reţelei internaţionale a Institutelor Aspen. Aceasta se desfăşoară în perioada 10-14 septembrie şi abordează o serie de aspecte ale promovării şi contribuţiei României în regiune, precum şi în relaţia transatlantică şi europeană, în contextul schimbărilor ce au avut loc după prăbuşirea, în urmă cu 20 de ani, a fostului bloc sovietic.

SUPREMAŢIA VESTULUI, SUB ASEDIU
Reuniunea a debutat cu dezbaterea intitulată "20 de ani în urmă, 20 de ani ce vor urma: etape şi perspective pentru Europa Centrală şi de Est". Dezbaterea a fost deschisă de preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană şi a fost moderată de Walter Issacson, preşedinte şi CEO al Institutului Aspen din Statele Unite. Atrăgând atenţia asupra provocărilor actuale cu care ne confruntăm cu toţii , legate în principal de securitatea pe glob şi de criza economică, Geoană a tras concluzia că "supremaţia Vestului e sub asediu (...) ordinea mondială e sub asediu" şi că este nevoie de o "redistribuire economică şi strategică", pentru că "«mâna invizibilă» a devenit vizibilă". Avem nevoie de "noi modele sociale, de piaţă şi de noi alianţe strategice de nezdruncinat".

RECEPTOR PASIV
Geoană a reamintit că România, după Revoluţie, s-a reconstruit ca societate după modele adoptate "pasiv" din Vest, care acum sunt răsturnate de criza mondială. Acum a sosit momentul să ne remodelăm, iar din imitatori pasivi, să devenim "contribuabili activi la proiectele de dezvoltare", ghidându-ne după principiile unei economii puternice, fără să uităm lecţiile aspre ale globalizării şi crizei. "Nimeni şi nimic nu poate substitui un proiect naţional, o ambiţie naţională de a-ţi determina propriul destin. (...) trebuie să fim activi în cadrul organizaţiilor în care suntem aliaţi şi membri. Această criză este un apel de deşteptare pentru regiune şi pentru România", a afirmat Geoană.

La rândul său, Pablo Garcia-Berdoy, fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Spaniei în România, a cărui misiune s-a încheiat în luna aprilie, a subliniat că viitorii 20 de ani vor fi foarte importanţi pentru Europa şi pentru structurile acesteia. Avem nevoie, în principal, de securitate socială, de o economie puternică şi de stabilitate financiiară, iar instituţiile statului trebuie să funcţioneze în aşa fel, încât să asigure economia de piaţă pe care Europa a creat-o.

ECONOMII PUTERNICE FĂRĂ DEMOCRAŢIE
Gianni DeMichelis, membru al Parlamentului European, vede Uniunea Europeană cu o componentă mediteraneană foarte dezvoltată. În opinia lui, UE trebuie să fie un actor real, cooperant şi cu economiile în plină dezvoltare din Asia şi din America Latină.

O viziune asemănătoare o împărtăşeşte şi Marta Dassu, directorul general pentru activităţile internaţionale ale Institutului Aspen Italia şi redactor-şef al revistei Aspenia. Ea este favorabilă continuării extinderii UE şi vede în Turcia un important viitor membru al acesteia, o punte esenţială de legătură între Europa şi Asia. "Dacă vom continua să refuzăm Turcia, o vom pierde", a avertizat Dassau, sugerând că această ţară s-ar putea orienta spre Rusia, care are şi resurse, şi care e tot mai agresivă în tentativele de a se impune ca o mare putere, căutând alianţe tocmai cu ţări pe care Vestul  le refuză. Or Turcia, una dintre acestea, e un "jucător indispensabil" pe "coridorul asiatic", pe care "toată lumea se bate", după cum a ţinut să sublinieze Geoană.

Ca şi DeMichelis, Dassu crede că trebuie să acordăm atenţie şi să ne deschidem şi către "economiile în dezvoltare". Dând ca exemplu Piaţa Tiananmen, din China, ea a afirmat că "noile economii pot deveni puteri şi fără să fie ţări democratice", acestea putând concura la un moment dat cu succes Occidentul.