Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un caz fara precedent in interiorul Uniunii Europene s-a dezvoltat la Bucuresti: ambasadorul unei tari membre nu isi poate incepe oficial misiunea, desi se afla la post de aproape o jumatate de an. Traian Basescu amana momentul investirii ambsadorului Olandei in Romania, care este marcat de prezentarea scrisorilor de acreditare fara a exista o explicatie din partea Palatului Cotroceni. Desigur, nu exista o 'norma“ in durata asteptarii, dar cutuma in lumea diplomatiei este ca acreditarea in tara-gazda se face intr-un termen rezonabil de maximum 60 de zile. Privind la 'norma“ din ultimii ani, nu exista o depasire a acestei durate de la sosirea la Bucuresti a ambasadorului numit si primirea oficiala la Presedintie.
Or, in cazul Olandei, a aparut o situatie cu totul speciala, care a transformat un moment diplomatic de curtoazie intr-un razboi al nervilor.
In 27 octombrie 2011, Tanya von Grool, ambasadorul Regatului Tarilor de Jos (denumirea oficiala a Olandei), isi incheia misiunea la Bucuresti si era primita, conform protocolului, la Traian Basescu. Conform comunicatului emis de Palatul Cotroceni: 'Presedintele Romaniei a multumit ambsadorului pentru activitatea depusa la Bucuresti si a reiterat dorinta partii romane ca relatiile romano-olandeze sa se desfasoare pe baze pragamatice si corecte“. Dupa cateva zile, noul ambsador, Johannes Hendrik Matteus von Bonzel, soseste la Bucuresti, pentru a reprezenta interesele Olandei, tara membru in UE si in Alianta NATO.
Problemele reprezentarii oficiale a Olandei in Romania, intr-un moment tensionat intre cele doua tari din cauza 'Schengen“, se adauga la 'razboiul declaratiilor“ declansat de oficialii de la Bucuresti. Pozitia Olandei, dar si cea a Finlandei erau deja clare: ele se opuneau intrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen. Eforturile Romaniei de a convinge ca sunt indeplinite conditiile de aderare la spatiul european de libera circulatie nu au reusit. Drept raspuns, la Bucuresti s-a reactionat cu miscari considerate naive si chiar primitive. Autoritatile vamale si fiscale romanesti 'descopera“ in septembrie 2011 ca bulbii de lalele din Olanda au purici. Cateva trompete ale puterii, Bodu si Branza cheama la un boicot al produselor olandeze, fara nici un efect practic pe piata.
Relatiile 'pragmatice si corecte“ sunt continuate in plan diplomatic printr-un raspuns nediplomatic: noul ambasador este ignorat. Abia in 12 decembrie 2011, dupa multe saptamani de la sosirea la Bucuresti, von Bonzel este primit la Ministerul de Externe pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Un fel de 'verificare“ a actelor, in asteptarea primirii la Cotroceni, fara de care misiunea oficiala de reprezentare nu era oficializata. 'Presiunea“ nu era intamplatoare: era asteptata la inceputul anului o rediscutare in Consiliul Europen a admiterii in Schengen. Olanda nu si-a schimbat insa pozitia, Romania si Bulgaria fiind obligate sa mai astepte verdictul pana la o noua reexaminare. Traian Basescu a izbucnit intr-un atac verbal fara precedent in relatiile din interiorul UE. La aflarea esecului, la care a fost prezent, el declara: 'Am remarcat abuzul Olandei. Imi pare rau. Nu Albita e poarta de intrare a tigarilor, a alcoolului si a drogurilor. {i nu Romania, din neputinta, a legalizat prostitutia, nu Romania a legalizat consumul de droguri“. Nominalizarea Portului Rotterdam era mai mult decat transparenta ca si atacul la adresa Olandei.
Raspunsul Olandei a fost in limitele normelor diplomatice: 'Orice guvern al unui stat UE are dreptul sa prezinte in maniera pe care o considera potrivita concluziile Consiliului European“.
Au trecut de la aceste declaratii elocvente pentru nivelul relatiilor reciproce doua luni. Timp in care situatia 'oficiala“ a ambasadorului Olandei nu s-a schimbat. El este ambasador desemnat, dar inca neacreditat. Corpul Diplomatic de la Bucuresti urmareste atent acest caz. Potrivit unor surse diplomatice, ambasadorii UE si NATO de la Bucuresti pregatesc o actiune de solidarizare cu diplomatul olandez, supus unui tratament fara precedent din partea Palatului Controceni. S-a ajuns si la situatii de confuzie de protocol: pentru a participa la manifestari oficiale, insarcinatul cu afaceri ad. interim al Olandei este 'insotit“ de dl von Bonzel, ambsadorul neoficializat.
Pentru a intari relatia rece cu Olanda, Romania si-a retras ambsadorul de la Haga din octombrie 2011 si a lasat postul neocupat. Un fel de 'reciprocitate“ autoimpusa, dar neproductiva in plan diplomatic. Nivelul de expertiza si consiliere la Palatul Cotroceni este reprezentat de Iulian Chifu, fara nici o experienta in plan diplomatic, dar insarcinat cu rezolvarea crizelor. Este relatia Romaniei cu Olanda in criza? Probabil ca nu.
Ambasadorul Johannes Hendrik Matteus von Bonzel, nascut in 1956. Studii la Utrecht si Universitatea Michigan (SUA). Functionar din 1982 in Ministerul Olandez de Externe, reprezentant in misiuni la UE si NATO. Functii diplomatice in Costa Rica, Tokyo, Berlin. Casatorit, doi copii.
