UE tatonează calea spre Răsărit

Lansarea Parteneriatului de Est astăzi la Praga nu e văzută cu ochi buni de toată lumea, scepticii afirmând că e vorba, mai degrabă, fie de o extindere a sferei de influenţă a UE către Est, fie de un exerciţiu de imagine al Uniunii.

Ideea lansării Parteneriatului Estic a fost promovată anul trecut de Polonia şi Suedia şi vizează exclusiv ţările de la graniţa de est a UE - Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan - în scopul consolidării Politicii Europene de Vecinătate.
Publicaţia Moscow Times se afla ieri în fruntea scepticilor care puneau la îndoială perspectivele iniţiativei europene şi intenţiile declarate ale acesteia. Publicaţia rusă comenta astfel că politica UE faţă de ţările din Estul Europei ar putea întâmpina serioase dificultăţi, în pofida lansării Parteneriatului de Est. Şi asta deoarece opinia publică europeană manifestă "o tendinţă introspectivă şi protecţionistă", iar Parteneriatul "va trimite semnale pozitive doar în acele ţări care au ca scop schimbarea climatului şi sprijinirea apropierii acestora de UE".

Parteneriatul Estic "nu trebuie să fie o reînnoire a două blocuri, est şi vest", nici "o luptă pentru influenţă", a declarat joi premierul ceh, Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine Preşedinţia UE, a relatat AFP. Comisarul european pentru Relaţii Externe, Benita Ferrero-Waldner, a respins şi ea criticile Moscovei.


BICIUL ŞI ZĂHĂRELUL
La cinci ani de la extinderea "big bang" a Uniunii Europene, când au aderat opt state foste comuniste, UE este acum în pericol de a pierde interesul vecinilor de la Est, care încă oscilează între Rusia şi UE, din cauza automulţumirii şi a abordării laborioase faţă de criză, comentează Moscow Times. Publicaţia adaugă că, în schimb, Rusia şi-a modificat modalitatea de acţiune în regiune faţă de 2004, când a intervenit în politica din Ucraina, iar acum face uz de o putere incomensurabilă faţă de cea a UE. Ca exemplu, publicaţia se referă la bazele militare pe care Rusia a reuşit să le păstreze în cele şase republici foste sovietice, pe care UE le curtează acum prin Parteneriat. De asemenea, Rusia ia măsuri similare celor ale UE, cum ar fi deschiderea pieţei muncii. Moscova foloseşte mai puţină constrângere şi mai mulţi "morcovi", oferind asistenţă economică, garanţii în materie de securitate şi o ideologie a "democraţiei suverane" adoptată de multe elite post-sovietice, comentează Moscow Times.

PRAGMATISM
Între optimiştii proiectului s-a remarcat premierul ungar, Gordon Bajnai, care înaintea summit-ului de la Praga a declarat că Parteneriatul Estic ar putea consolida proiectul Nabucco, de construire a unui gazoduct care să ocolească Rusia. Gazoductul cu o lungime de 3.300 de kilometri ar urma să transporte gaze naturale către Europa Occidentală, din regiunea Mării Caspice spre Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria. Proiectul, care până acum a bătut pasul pe loc, în special din cauza neînţelegerilor privind finanţarea, vizează ţări care sunt potenţiali parteneri strategici în Nabucco şi acest lucru ar putea îmbunătăţi angajamentele pe termen lung faţă de proiect, a explicat Bajnai. Nabucco a revenit mai pregnant în actualitate, o dată cu declanşarea crizei gazului rusesc, în această iarnă, când Rusia a închis robinetul pentru Ucraina, iar Europa a fost afectată.

ABSENŢE
Declaraţia summitului promovează respectarea valorilor democratice şi preconizează integrare economică, dar nu vizează aderarea celor şase ţări la Uniunea Europeană şi ia puţine măsuri pentru relaxarea regimului de vize al UE. Absenţa unor lideri de la summit arată că Parteneriatul Estic contează mai mult pentru ţările foste comuniste, comenta EuObserver. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a fost ocupat cu primirea unui raport, premierul italian, Silvio Berlusconi, se află în mijlocul unui divorţ, Spania s-a arătat preocupată de şomaj, în timp ce Marea Britanie nu a dat nici un motiv pentru neparticipare. Liderii Austriei, Portugaliei, Luxemburgului, Maltei şi Ciprului au fost de asemenea absenţi. Evenimentul din capitala cehă a riscat astfel să pară ca neavând sprijinul occidental. Cancelarul german, Angela Merkel, a fost singurul lider occidental care a susţinut personal acest proiect. "(Germania) are interese în est, ca şi în vest", a declarat ea la sosirea la summit. Premierul olandez şi liderii nordici au fost şi ei prezenţi. Summitul din capitala Cehiei a fost marcat de proteste la scară redusă din partea unor cetăţeni belaruşi sau moldoveni, cei din urmă denunţând reprimarea unor proteste de către poliţie luna trecută, soldată cu trei morţi. (MFM)