Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei 63 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste au fost sărbătoriţi în Rusia printr-o paradă militară de zile mari, la care, în premieră, au defilat care cu lansatoare de rachete intercontinentale.
Cei 63 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste au fost sărbătoriţi în Rusia printr-o paradă militară de zile mari, la care, în premieră, au defilat care cu lansatoare de rachete intercontinentale.
Moscova a luat decizia de a “resuscita” vechile obiceiuri din perioada sovietică, scoţînd la defilarea de Ziua Victoriei, din Piaţa Roşie, tot armamentul greu de care dispune, ca să priceapă toată lumea cît de puternică este armata ei. Noul preşedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a insistat asupra faptului că forţele şi capacităţile armatei şi marinei s-au modernizat şi “sînt din ce în ce mai puternice”, iar Putin, la rîndul său, care a fost criticat de Occident pentru parada de 9 Mai, a declarat că expunerea în public a armamentului greu în acest an “nu este decît o demonstraţie a capacităţii de apărare” a Rusiei, “în continuă dezvotare”, şi “nu o ameninţare la adresa vreunui alt stat”.
Citește pe Antena3.ro
EXERCIŢIU DE RELAŢII PUBLICE. Purtătorul de cuvînt al Pentagonului a ironizat evenimentul de ieri, afirmînd că ruşii şi-au scos de la naftalină echipamentele doar ca să le privească. Unii experţi militari occidentali au calificat parada de ieri ca fiind “un exerciţiu de relaţii publice” al Moscovei. Oricum ar fi stat lucrurile, prin Piaţa Roşie, în văzul tuturor, s-au perindat peste o sută de elemente de armament greu, între care nouă tancuri de tip T-90 şi nouă blindate de infanterie, însă punctul culminant a fost defilarea rachetelor strategice Topol-M. Au fost prezentate şi bombardierele Tupolev TU-95, considerate “icoana” fostului arsenal sovietic. În premieră, ruşii au ieşit la paradă şi cu lansatoare de rachete intercontinentale. Opt mii de soldaţi au bătut, în acordurile fanfarei, un impecabil pas de defilare. Autorităţile ruse promiseseră că anul acesta vor organiza cel mai grandios spectacol militar de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice. Fostul preşedinte rus, Vladimir Putin, care a devenit acum premier, a cheltuit miliarde de dolari pentru reconstruirea armatei. Şi acum, în primul său discus pe care l-a ţinut joi, în noua sa calitate, a promis armatei şi marinei militare a Rusiei fonduri şi dotări suplimentare, fostul “ţar” de la Kremlin visînd să facă din forţele militare ruse cea mai puternică armată din lume. Şi Medvedev, fostul său vicepreşedinte, care stă acum în fotoliul de la Kremlin al lui Putin, merge pe mîna mentorului său, declarînd că va continua politica acestuia privind chestiunile armatei. Cu toate acestea, presa occidentală a reamintit că, în ciuda tehnicii şi tehnologiei lor militare, în continuă dezvoltare şi perfecţionare, marea armată rusă are mari probleme, este supradimensionată, coruptă şi învechită. Cei mai mulţi dintre soldaţii săi duc o viaţă mizerabilă, fiind prost plătiţi şi supuşi abuzurilor de orice fel ale superiorilor lor, care pot merge de la brutalitate verbală şi fizică pînă la omor. Potrivit statisicilor, numai anul trecut 450 de recruţi au fost ucişi sau şi-au luat zilele, nemaiputînd îndura viaţa din armată. Analiştii politici au mai estimat ieri că, în ciuda spectacolului de armament, armata rusă duce, în realitate, lipsă de bani şi de antrenament.
Sărbătoarea Europei
Pentru români, ziua de 9 Mai are o dublă semnificaţie, ea însemnînd, în primul rînd, ziua în care Principatele Unite, în 1877, şi-au declarat independenţa faţă de Imperiul Otoman. În anii ’90, România a început să sărbătorească şi Ziua Europei, reuşind mai tîrziu să adere la Uniunea Europeană. Primii paşi către o uniune a ţărilor din Europa i-a făcut Franţa, la 9 mai 1950, cînd ministrul său de Externe, Robert Schuman, prezenta o declaraţie în care îndemna Germania şi alte ţări de pe continent să-şi unească producţia de oţel şi cărbune, ca să pună astfel bazele unei “federaţii europene”. Acea comunitate a oţelului şi carbunelui a devenit, mai tîrziu, actuala Uniune Europeană, care numără 27 de membri.
