Arhiva SIPA, cavou pentru Monica Macovei

Perioada guvernării PSD-ALDE lasă în urmă nesoluționate sau fără efect și o serie de anchete pe subiecte sensibile care vizau încălcări grave ale funcționării statului de drept și siguranței naționale. Lipsa de colaborare a unor instituții de forță, limitele de competențe ale Parlametului, sfidarea autorităților de către persoane direct implicate, dar bine protejate de mâna invizibilă a păpușarilor au ca rezultat rămânerea  în continuare în afara răspunderii a autorilor unor fapte cu încadrări penale. Cazul arhivei SIPA este semnificativ în acest sens: un scandal cu implicații pentru independența magistraților a rămas în continuare ,,congelat”; deși a fost învestigat de o comisie a Parlamentului, raportul trimis CSAT, SRI, Parchetului General, Ministerului Justiției rămâne la sertar.

 De ce s-a pus capac pe scandalul SIPA? Investigația comisiei de anchetă a Parlamentului a scos la lumină elemente-cheie ale istoriei arhivei care continuă să preseze asupra justiției ca o bombă cu efect întârziat. Mandatul comisiei a fost explicit: parlamentarii erau împuterniciți ,, să clarifice aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție” din cadrul Ministerului Justiției. Discuția publică a impus decizia de formare a comisiei , deoarece au apărut numeroase dovezi că arhiva acestui serviciu autonom de informații, provenit din transformarea SIPA, a fost folosită cu încălcarea normelor de securitate. Cele mai grave fapte o  vizează pe Monica Macovei, fost ministru al justiției, personaj malefic , cu influență puternică dată în continuare de ,,comoara” de secrete la care a avut acces . O veritabilă operațiune de comando, desfășurată cu mijloace  de manipulare și intimidare, a țintit pătrunderea fără drept în arhivă și confiscarea unor documente. Acțiunea  a fost declanșată la puține zile după ce Monica Macovei fusese instalată, pe 29 decembrie 2004, de Traian Băsescu în funcția de ministru al Justiției. Iată cum a reținut comisia parlamentară faptele relatate de  Dumitru Frățilă, la acea dată șef Serviciu Sinteză în Direcția Generală Protecție și Anticorupție.

Comando, noaptea ca hoţii

,, În data de 20 ianuarie 2005, în jurul orei 20.00, a primit (n.n. - Dumitru Frățilă) un telefon de la comandantul unității (n.n. - colonel Ovidiu Ioan Stoian) cu privire la faptul că biroul Serviciului Analiză, Sinteză, Secretariat a luat foc și este necesară prezența lui la serviciu, împreună cu Nicolar Pomoșnicu. La prezentarea la serviciu, au fost întâmpinați pe hol de doamna ministru Monica Luisa Macovei, care era însoțită de domnul Dan Tăpălagă, aceasta solicitându-le să deschidă biroul în care erau documente și arhiva. Doamnei ministru și însoțitorului său li s-a solicitat să prezinte dovada că dețin certificate de securitate sau autorizații de acces la informații clasificate, însă au refuzat să prezinte documentele solicitate. În urma discuțiilor purtate în contradictoriu între personalul DGPA și doamna ministru, aceasta a solicitat imperativ să se procedeze la desigilarea și deschiderea birourilor, precum și a fișetelor din spațiul respectiv, pentru a vedea care este ,,starea documetelor pe care le avem  în lucru sau arhivate”. Doamna ministru a solicitat să vadă registrele de evidență a documentelor, iar referitor la unul dintre acestea, aferente anului ,,2003 sau 2004” doamna ministru a spus,,eu pe ăsta îl iau”. Registrul respectiv a fost pus întru-un plic sigilat și a fost predat doamnei ministru pe bază de proces-verbal, încheiat în două exemplare și semnat de către cei cinci participanți ( Monica Luisa Macovei, Dan Tăpălagă, Ovidiu Stoian, Dumitru Frățilă, Nicolar Pomoșnicu).

Cine o va sfătui pe Kovesi la Parchetul European?

Monica Macovei și-a încheiat mandatul de europarlamentar, dar nu se va desprinde de instituțiile europene. Mai multe surse o ,,plasează” în echipa Codruței Kovesi de la Parchetul European, instituție care urmează să ancheteze fraudele cu bani europeni. Macovei a numit-o pe Kovesi la Parchetul General, apoi a propus în Parlamentul European înființarea instituției  în fruntea căreia a fost desemnată, după intense negocieri politice aceeași Kovesi. Un tandem pentru eternitate...

Borcanul cu miere al secretelor asigură imunitate

Cine s-a plimbat prin arhiva SIPA și a știut să tacă sau să spună cui trebuie ce a văzut prin dosare și-a asigurat carieră sigură în sistemul de justiție sau în politică. Comisia de anchetă parlamentară a convocat la audieri 57 de persoane.  Cine a refuzat prezentarea în fața comisiei? Monica Macovei, Dan Tăpălagă, Paul Dumitriu, Raluca Prună - foști ,,actori ”principali în scandalul arhivei SIPA nu au venit la audieri sau au preferat să facă trimiteri la ,,povești” livrate anterior. Tăpălagă a descris pătrunderea fără autorizație în arhivă în noaptea de 20 ianuarie 2005, la care a participat în calitate de consilier al ministrului ca o măsură de protecție luată de Macovei, care auzise că se distrug prin incendiere documente. Dănileț Vasilică, și el ajuns consilier la Ministerul Justiției, a negat că din arhivă s-ar fi copiat sau distrus dischete, dar Ingrid Mocanu, fost director, a spus că a circulat informația în minister că numărul documetelor multiplicate se ridica la 3.000 și că ,,acolo s-au petrecut grozăvii”.Legătura cu inventarirerea sau protejarea arhivei a fost ca un blestem pentru cei care au avut acces în respectivele spații secrete. Tudor Chiuariu, ministru al Justiției, cu un raport tranșant trimis spre CSAT, a fost târăt prin anchete cu condamnări grele. Horia Georgescu, fost consilier al ministrului Macovei, a fost achitat în octombrie 2019  în procesul ANRP, la fel ca Ingrid Mocanu. Doru Dobocan, ultimul șef al DGPA, a eșuat înainte de pensionare pe un post de procuror de ședință la Cluj. Pentru alții însă, arhiva SIPA a fost ca ,,bastonul de mareșal” pus în ranița soldatului. Dănileț Vasilică a ajuns membru CSM, fiind propagandist-șef al sistemului. Laura Scântei , adusă pe filiera liberală de la Iași, ca șef de cabinet al ministrului Chiuariu, s-a retras pentru o perioadă în funcția de notar, intrând apoi în politica mare. Este acum vedetă în Parlament și numele ei este dat ca posibil ministru al Justiției în Cabinetul Orban, aflat în chinurile facerii. Raportul comisiei de anchetă a fost trimis la Parchetul General, semnalând fapte care se înscriu în limitele Codului penal în procedura prin care Monica Macovei a ,,lucrat” pentru desființarea DGPA și a sustras documente secrete. Din iunie 2018 până acum nu există o dovadă că procurorii investighează faptele sesizate de Parlamentul României.

,,Prin ridicarea și scoaterea din arhiva fostei DGPA de către Monica Luisa Macovei a registrului de evidență a documetelor aferente anului 2003-2004 sunt întrunite elementele constitutive ale faptei prevăzute și sancționate de art 169,alin(2) al Cod Penal ”

Din Raportul Comisiei parlamentare de anchetă