Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mandatul lui Augustin Lazăr, adus la conducerea Parchetului General în 2016, intră în ultimul an. Bilanţul instituţiei, prezentat în 7 martie, care include analiza activităţii pe anul 2017, are menirea să sublinieze „succesurile” obţinute în „epoca Lazăr”, fiind un fel de poem în proză, asemănător faptelor eroului proletcultist Lazăr de la Rusca. Lucrând cu ,,materialul clientului”, facem un tablou mai real al celor doi ani ai mandatului lui Lazăr Augustin, urmărind finalitatea câtorva „dosare reprezentative”, din capitolul astfel intitulat pe prima pagină a site-ului oficial al Ministerului Public.
În 2016, descăleca la Parchetul General, dl Augustin Lazăr, descoperit de sistem la Alba Iulia. Pentru cel care debutase ca avocat stagiar la Alba în 1981, revenirea în Bucureşti, după 15 ani de la „trimiterea la vatră” din 2001, era un cadou nesperat al sorţii. Cei care îl cunoscuseră în perioada 1998-2001, când activase ca şef de secţie în PG, îşi căutau transferuri sau ieşiri rapide la pensie. Autocaracterizat ca „reformator al justiţiei”, Lazăr, lipit de binomul sibian ca marca de scrisoare, a dat prioritate unor dosare care să „sune bine”. A decis că 19 dosare au fost reprezentative pentru hărnicia declanşată de numirea lui ca procuror general în anul 2016. Titlurile selecţionate ca „reprezentative” pentru 2017 sunt doar 4 (patru). Ele acoperă domeniile criminalistică (un colonel trimis în judecată pentru trei infracţiuni), sănătate publică (340 de infracţiuni de înşelăciune în dosarul Hexi Pharma), procesul comunismului (tratamente neomenoase ale unui fost şef de penitenciar), administraţie publică (luptători cu rol determinant la revoluţie, prin încălcarea legii). Cum au „mers” rechizitoriile în instanţă?
Probe respinse în „Vânătoarea lui Pahonţu”
Colonelul Petre Soare, angajat în SPP, structura Prahova, acuzat de procurorii din subordinea lui Lazăr că a împuşcat un om la vânătoare, obţine în proces o decizie radicală. În 9 octombrie 2017, judecătorul ,,exclude probele administrate de procurorul PÎCCJ în cauză şi sesizează PÎCCJ în vederea elucidării tuturor împrejurărilor care au condus la evenimentul din 4 ianuarie 2012”. Practic, eşuează încercarea procurorilor de a-l învinui exclusiv pe colonelul Soare, posibil pentru a exclude şi cercetarea generalului Pahonţu, participant la vânătoare.
Dosarul fostului comandant al Penitenciarului Galaţi intră în rutina proceselor torţionarilor, nu poate aduce surprize. Problema stă în simbolistică, a fost trimis în judecată de ziua Deţinutului politic. La fel, dosarul privind falsurile din titlurile de revoluţionar pleacă dintr-o realitate cunoscută şi răscunoscută, ţinută sub preş ani de zile: victime din oraşe declarate erou, deşi nu s-au desfăşurat acolo manifestaţii împotriva lui Nicolae Ceauşescu. Cuantumul indemnizaţiilor nelegale se ridică la 14 milioane de lei, greu de recuperat
Gulguta Hexi Pharma, tone de hârtie fără noimă
„Marea lovitură” Hexi Pharma a produs vâlvă mediatică, emoţie şi o sinucidere la comandă. Efectul cercetărilor a fost scoaterea de pe piaţă a companiei româneşti şi catarea comenzilor de distribuitorii străini. Drama lui Dan Condrea este trecută la ,,pierderi colaterale”, iar o companie concurentă, la care mahăr e vărul lui Coldea, prosperă din contractele de ,,sănătate publică”. Analizele de laborator pentru certificarea daunelor produse de Hexi Pharma nu sunt concludente. Cele 340 de infracţiuni anunţate de procurori sunt greu de probat în instanţă. Procesul se învârte în gol, maşina de propagandă care a lansat isteria genocidului a primit alte teme. Dosarul este ,,reprezentativ” pentru butaforiile juridico-politice puse în vitrină de Lazăr de la Alba.
Dan Condrea a fost împins spre sinucidere de ancheta procurorilor care au inventat genocidul în Hexi Pharma
