Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propunerea ar urma să stabilească definiţii comune ale infracţiunilor de corupţie, în încercarea de a facilita cooperarea poliţiei în cazurile transfrontaliere, un pas considerat crucial în combaterea criminalităţii organizate, în condiţiile în care majoritatea marilor grupuri infracţionale sunt active în trei sau mai multe ţări. În prezent, nu toate statele membre UE incriminează toate formele de comportament corupt - îmbogăţirea ilicită este o infracţiune doar în opt ţări, o lacună care, potrivit oficialilor UE, face ca multe ţări din UE să nu se ridice la standardele definite de ONU. Pe de altă parte, pedepsele variază foarte mult de la un stat membru la altul. Pedepsele cu închisoarea pentru mită în sectorul public variază între trei luni şi 15 ani, iar deturnarea de fonduri în sectorul privat poate duce la pedepse cu închisoarea de la trei luni la 20 de ani. Dacă vorbim despre țara noastră, România este singura din UE în care există un prag valoric ca o condiţie pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale de abuz în serviciu şi atragerea răspunderii penale. Această prevedere ar urma să dispară, odată cu adoptare noii legislații.
Noua legislație va înlocui două legi ale UE
Este vorba despre o directivă din 2003, care se ocupă de corupția în sectorul privat, și Convenția UE din 1997 privind corupția care implică oficiali UE sau oficiali ai statelor membre UE. De asemenea, va modifica directiva din 2017 privind frauda și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE. Când va fi adoptată, noua directivă va alinia măsurile de combatere a corupției în sectorul public și privat, iar acest lucru va face ca lupta împotriva corupției să fie mai eficientă, se arată în proiectul de directivă adoptat de Consiliul Europei. Nivelurile maxime ale pedepsei cu închisoarea și ale altor pedepse ar trebui să fie suficient de ridicate pentru a descuraja eventualii infractori și pentru a reflecta nocivitatea corupției, se precizează în proiectul citat, dar, în același timp, aceste niveluri trebui să fie proporționale cu gravitatea fiecărei infracțiuni de corupție și să fie coerente cu nivelurile sancțiunilor penale stabilite în dreptul Uniunii și în dreptul intern al fiecărui stat.
Următoarele fapte vor fi pedepsite ca infracțiune pe întreg teritoriul UE, conform proiectului: luare de mită în sectorul public și privat, deturnarea de fonduri, trafic de influență, obstrucționarea justiției și îmbogățirea prin infracțiuni de corupție.
Sancțiuni pentru persoane fizice și companii
Consiliul a convenit că statele membre trebuie să pună în aplicare sancțiuni penale eficiente și proporționale pentru a sancționa aceste infracțiuni. Faptele care vor deveni ilegale, conform legislației UE, vor fi sancționate cu o pedeapsă minimă cu închisoarea de cel puțin doi ani și se va putea merge până la patru ani, în funcție de infracțiune. Persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție vor putea suporta pedepse suplimentare, cum ar fi amenzile, descalificare la concursul pentru ocuparea unei funcții publice, retragerea autorizațiilor și excluderea de la procedurile de licitație și la obținerea de fonduri publice în cazul companiilor, a concesiunilor, licențelor etc.
Companiilor li se vor aplica sancțiuni sub formă de amenzi variind de la 3% la 5% din cifra lor de afaceri (la nivel mondial în cazul companiilor transnaționale) sau amenzi în cuatum echivalent cu 24 de milioane de euro sau cu 40 de milioane de euro, în funcție de infracțiune. De asemenea, statele membre sunt încurajate să incrimineze deturnarea de fonduri în sectorul privat.
Jurisdicția statelor asupra infracțiunilor
Statele membre au jurisdicție asupra infracțiunilor săvârșite pe teritoriul lor, în cazul în care infractorul este cetățean al lor. În plus, statele membre pot decide să-și extindă competența la actele săvârșite în afara teritoriului lor și în cazul în care infractorul are reședința obișnuită pe teritoriul lor. De asemenea, vor putea face acest lucru când infracțiunea este săvârșită împotriva unuia dintre cetățenii săi sau a rezidenților săi obișnuiți, infracțiunea este săvârșită în beneficiul unei persoane juridice stabilite pe teritoriul său sau infracțiunea este săvârșită în beneficiul unei persoane juridice cu privire la orice activitate desfășurată în întregime sau parțial pe teritoriul său.
„Cadrul juridic existent ar trebui actualizat și consolidat pentru a facilita combaterea eficace a corupției la nivelul Uniunii. Prezenta directivă are ca obiectiv incriminarea infracțiunilor de corupție, atunci când acestea sunt săvârșite în mod intenționat. Intenția și cunoașterea pot fi deduse din circumstanțe faptice și obiective. Dat fiind faptul că prezenta directivă prevede norme minime, statele membre pot adopta sau menține norme de drept penal mai severe pentru infracțiunile de corupție”.
din expunerea de motive a proiectului de directivă europeană
Care vor fi circumstanțele agravante
Legislația va prevedea sancțiuni mai mari în cazul circumstanțelor agravante. Vor fi considerate astfel infracțiunile comise de un înalt funcționar al statului cele în care autorul a fost condamnat anterior prin hotărâre definitivă, autorul infracțiunii exercită funcții de investigare, urmărire penală sau judecare, autorul infracțiunii a obținut un beneficiu substanțial sau infracțiunea a cauzat prejudicii substanțiale, în măsura în care acestea pot fi stabilite și infracțiunea a fost săvârșită în cadrul unei organizații criminale.
Termenul de prescripție va interveni cel puțin la 3 ani ani de la data condamnării definitive sau cel puțin 5 ani, în funcție de infracțiunea comisă. Prin derogare, statele membre vor putea stabili un termen de prescripție mai scurt de cinci ani, dar nu mai scurt de trei ani, cu condiția ca termenul să poată fi întrerupt sau suspendat în cazul unor acte specifice.
Personal calificat și resurse financiare adecvate
Cele 27 de state membre UE trebuie să se asigure că vor institui organisme care vor fi însărcinate cu prevenirea și reprimarea corupției. Aceste organisme (sau unități) trebuie să poată funcționa fără interferențe nejustificate și trebuie să fie echipate cu un număr adecvat de personal calificat și resurse financiare. Consiliul Europei a convenit, de asemenea, că statele membre trebuie să ia măsuri pentru a sensibiliza publicul cu privire la nocivitatea corupției și pentru a asigura transparența și responsabilitatea în administrațiile publice în interesul prevenirii corupției.
Care vor fi pașii următori
Pe baza acestei abordări generale la care s-a ajuns la sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul Europei va putea intra în negocieri cu Parlamentul European, care și-a stabilit deja poziția în februarie 2024, pentru a conveni asupra unui text legislativ final. UE este parte la Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC), care este cel mai cuprinzător instrument juridic internațional în acest domeniu. Această propunere legislativă va actualiza cadrul legislativ al UE și va încorpora standarde internaționale care sunt obligatorii pentru UE, cum ar fi cele din UNCAC.
În România, lucrurile s-au îmbunătățit
Potrivit raportului Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC) publicat anul acesta, „România a făcut progrese semnificative în acest domeniu”. Raportul este finanțat de guvernul Statelor Unite și de Uniunea Europeană. „Țara a cunoscut o îmbunătățire puternică a climatului de guvernare în ultimii ani. În ceea ce privește corupția, una dintre cele mai vulnerabile zone din ultimul an au fost achizițiile publice și țara este încă clasată printre cele mai corupte din UE. Cu toate acestea, în timp ce rămân preocupări serioase, atât pe plan național, cât și internațional, România a făcut progrese semnificative în acest domeniu. Recent, unele personalităţile politice importante au fost înlăturate din funcţiile publice în urma unor anchete care au demonstrat că au abuzat de putere pentru a-și servi propriile interese”, se arată în raportul citat.
…dar mai avem multe de făcut
România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe în privinţa implementării măsurilor anticorupţie, cu 46 de puncte din 100 posibile, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept, potrivit Indicelui de Percepţie a Corupţiei 2023, lansat la sfârșitul lunii ianuarie de Transparency International la nivel global. La nivelul Uniunii Europene, eforturile anticorupție au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre. „Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte. Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept. Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparaţie cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante”, se arăta în raportul Transparency International.
