„Rezistenții” adoptă tactica pământului pârjolit în justiția militară

O mișcare radicală pentru scoaterea instanțelor și Parchetelor Militare de sub autoritatea Ministerului Apărării a fost declanșată de un grup de procurori afiliați Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, o organizație civică afiliată curentul #rezist. Sub umbrela propunerii de reforme, acțiunea are elementele unui veritabil puci organizat de tinerii ofițeri din Parchete împotriva gradelor superioare din justiția militară, acuzate de incompetență. Armata ar urma să fie pe rol de vacă de muls și fabrică de grade pentru magistrații militari. Lupta pentru ciolanul din domeniu este condusă de procurorul Pîrlog, cu rol autoasumat în „revoluția” din 10 august 2018.

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” a pornit lupta pentru „ocuparea” funcțiilor din Parchete Militare de procurorii „care ar trebui să dețină experiența și pregătirea profesională necesare cercetării faptelor de natură penală săvârșite de militari, inclusiv în zona teatrelor de operații”, așa cum precizează comunicatul semnat de copreședinții proc. Bogdan-Ciprian Pîrlog și proc. Sorin Marian Lia. 

Scoaterea din joc a Ministerului Apărării 

Chiar din „startul” comunicatului difuzat în 17 martie 2021, care are dimensiunea și punctajul de revendicări ale unui document programatic, ținta „reformei” este emascularea autorității Ministerului Apărării asupra justiției militare în ansamblu, de la funcționarea instanțelor și Parchetelor la recrutarea și avansarea  magistraților militari. „Ministerul Apărării Naționale nu ar trebui să aibă nicio atribuție sau prerogativă în ceea ce privește activitatea funcțională a instanțelor și Parchetelor Militare ori recrutarea judecătorilor militari și a procurorilor militari, iar acordarea gradului militar și înaintarea în gradul militar următor ar trebui să se facă potrivit dispozițiilor legale în materie, după îndeplinirea stagiului minim de grad”. Cum pot fi realizate doleanțele lui Pîrlog&co? Prin noi legi ale justiției: „În proiectele noilor legi ale justiției trebuie prevăzute expres garanțiile necesare asigurării independenței și imparțialității procurorilor militari, astfel ca obligațiile ce decurg din calitatea de militari să aibă un caracter subsidiar și să nu poată interfera, direct sau indirect, cu îndeplinirea obligațiilor care decurg din calitatea de procurori, iar structura de comandă militară din cadrul Parchetelor Militare să nu se aplice magistraților militari”.

 Armata - vaca de muls și fabrica de grade

Ministerul Apărării ar urma să aibă un rol decorativ, dar bun finanțator al justiției militare, din poziția de ordonator de credite, o „vacă de muls” și fabrică de grade pentru magistrații din justiția militară. Cei care intră în armată pe poarta magistraturii ar urma să aibă doar avantajele carierei militare, nu și obligațiile ce revin cadrelor militare. Cum altfel să interpretezi punctele din comunicatul AIJ? „Avizul Ministerului Apărării Naționale pentru transferul în funcția de procuror militar ar trebui să fie unul consultativ, iar dobândirea calității de ofițer activ să opereze de drept, prin efectul transferului sau numirii, Ministerul Apărării Naționale îndeplinind doar formalitățile pentru acordarea gradului militar corespunzător dispozițiilor legale. De asemenea, dispozițiile privind vârsta maximă pentru activare nu trebuie să se aplice magistraților militari”.

 TRIMITERI PERICULOASE SPRE LOVITURI MILITARE

Documentul-manifest, plasat opiniei publice sub titlul „Analiza Asociației Inițiativa pentru Justiție, cu privire la necesitatea reformei sistemului parchetelor militare”, cuprinde comparații periculoase pentru ordinea constituțională, cu trimiteri la situații ipotetice de crize politice rezolvate prin lovituri militare. „Într-o societate cu o democrație în curs de consolidare, așa cum sunt în cvasitotalitatea lor statele foste comuniste din centrul și estul Europei, îndeplinirea funcției judiciare a statului raportat la potențialul criminogen din rândul structurilor militare trebuie să fie la cel mai înalt nivel de eficiență, altfel, riscurile pentru existența statului de drept sau chiar a statului în general sunt actuale și majore. Experiența Iugoslaviei sau a Turciei, ca să reținem doar două exemple apropiate geografic de România, ne arată consecințele dezastruoase la care se poate ajunge atunci când lipsește o componentă puternică și eficientă de justiție militară capabilă să mențină pe traiectul constituțional structurile militare, inclusiv serviciile de informații”. 

Conflict deschis între generațiile de procurori militari

Pot apăra procurorii militari democrația aflată în pericol de potențiale acțiuni ale militarilor, așa cum sugerează documentul citat? Copreședinții AIJ apreciază că „sistemul Parchetelor Militare, așa cum este organizat în prezent, este profund disfuncțional”. Cauza crizei de sistem o găsim  prezentată pe larg, fiind descoperită de noii veniți în magistratura militară, care aduc acuzații extrem de grave justiției militare în ansamblu: „Încă de la primul contact al noilor procurori militari (transferați începând cu 2017) cu sistemul Parchetelor Militare a fost evident pentru aceștia că Parchetele Militare au fost concepute intenționat pentru a nu fi funcționale, ci pentru a constitui cel mult o „sinecură” pentru o serie de „privilegiați ai sistemului”, care nu ar fi putut face față profesional în nicio altă unitate de Parchet din cadrul Ministerului Public”. Descrierea continuă într-un ton apocaliptic, procurorii civili, băieți cu carte ajunși în haina militară, suferind „un adevărat șoc cultural”. Ce au descoperit ei în Parchetele Militare? „Aici ei au găsit o lume anacronică, înghețată la nivelul anilor ’90, cu procurori care aveau o înțelegere redusă a ceea ce presupune o activitate de urmărire penală și cărora le lipsea voința și capacitatea profesională să își îndeplinească la un nivel minim obligațiile profesionale”. 

Cum se obține gradul de general?

Între cauzele ineficienței Parchetelor Militare „civilii” din AIJ menționează perpetuarea unei raportări la sistemul de grade și recompense de natură militară, în special „obsesia” pentru obținerea gradului de general, „care presupune o serie de demersuri netransparente, de natură informală, personală și care plasează Parchetul într-o poziție subordonată Ministerului Apărării Naționale, duce la o veritabilă vulnerabilizare a Parchetului Militar și provoacă deservicii majore interesului justiției”. 

Bogdan Pîrlog, procuror militar cu funcție de conducere în Parchetul Militar București, pune de un „puci” în interiorul justiției militare. El s-a „afirmat” în declanșarea dosarului 10 august, închis de justiție prin soluție definitivă