x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

12 luni cum n-au mai fost în România din 1989. 2020 – anul dublei pandemii. Virusul chinezesc, criza occidentală și măsurile dâmbovițene, motivate de jocul politic

0
Autor: Ion Alexandru 30 Dec 2020 - 08:02

Se încheie unul dintre cei mai grei ani postrevoluționari, în România. Un an al pandemiei, 2020 a fost plin de lupte politice, de răsturnări de situații în Parlament și Guvern, debutul stând sub stindardul alegerilor anticipate. Pandemia de COVID-19 a dat însă peste cap acest plan. Din luna martie, România se află sub asediu, drepturile și libertățile fundamentale prevăzute în Constituție fiind trecute în plan secund. Din 15 mai, masca a devenit obligatorie, după o perioadă de două luni de stare de urgență în care românii au fost amendați cu 200 de milioane de euro – cele mai mari sancțiuni din întreaga Uniune Europeană. Școli închise, afaceri falimentate, spitale cu activitate restrânsă, tunuri financiare, jocuri politice de culise și două rânduri de alegeri. Ambele scrutinuri pierdute, la vot, de cei care doreau, în primăvară, să aducă oamenii cât mai repede la urne. „Jurnalul” trece în revistă cele mai importante evenimente care au avut loc, lună de lună, în 2020.

 

Anul 2020 a debutat, în România, cu ultima parte a planului președintelui Klaus Iohannis de a prelua toată puterea politică. După ce, în 2019, președintele a repurtat succes pe toată linia, PNL câștigând alegerile europarlamentare, referendumul „pe justiție” fiind validat fără probleme, iar alegerile prezidențiale i-au adus cel de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, Iohannis a reușit, prin jocuri de culise în Parlament, să dărâme guvernul PSD și să-l instaleze la Palatul Victoria pe Ludovic Orban, scopul principal pentru 2020 a devenit provocarea alegerilor parlamentare anticipate și înlăturarea Gabrielei Firea de la Primăria Capitalei.

În ianuarie, sondajele de opinie creditau PNL la un procent de 45%, fapt ce l-a convins pe Iohannis că alegerile parlamentare anticipate, comasate cu alegerile locale, ar fi reprezentat ocazia pentru definitivarea acestui plan. Începe construcția unui plan al „dreptei unite”, în principal pentru cucerirea Capitalei. În paralel, USR și PLUS pun bazele unei alianțe politice care, în cele din urmă, să conducă la o fuziune între cele două formațiuni. Problema care a apărut însă atunci a fost aceea că atât Vlad Voiculescu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, cât și Nicușor Dan, fondatorul USR, vizau Primăria Capitalei. Liberalii știau că planul anticipatelor se va lovi de o rezistență serioasă în Parlament, motiv pentru care au început să primească, în grupurile lor parlamentare, traseiștii de la ALDE, Pro România și PSD, care au pus umărul, în octombrie 2019, la demiterea Cabinetului Dăncilă, dar și la instaurarea, în noiembrie 2019, a Cabinetului Orban I.

Guvern demis, ca să fie pus la loc

 

Luna februarie, în România, părea să nu țină cont de fenomenul care începea să dea serioase semne de îngrijorare la nivel global, respectiv la un virus apărut în China, răspândit în Europa și în Statele Unite ale Americii, pentru că factorii de decizie aflați la vârful puterii erau prinși cu totul în proiectul electoral.

Apogeul luptei politice a fost atins în a doua lună a acestui an, când președintele „demitiza puțin” boala COVID-19, iar Opoziția, reprezentată de ALDE, Pro România și PSD se pregătea să depună moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban. Demersul părea profitabil pentru ambele tabere, PNL știind că demiterea propriului guvern reprezintă primul pas pentru organizarea alegerilor anticipate. În preziua votului la moțiune, Executivul liberal emite, noaptea, nu mai puțin de 25 de ordonanțe de urgență, pentru ca, în câteva ore, să fie trimis acasă prin votul senatorilor și deputaților.

După dărâmarea Guvernului, Opoziția, care deținea, practic, majoritatea în Parlament, propune președintelui desemnarea unui premier și formarea unui Guvern, conform aritmeticii parlamentare. Președintele refuză și, în încăpățânarea lui de a provoca alegerile anticipate până în luna iunie, îl desemnează pentru funcția de prim-ministru pe Ludovic Orban, proaspăt demis de Parlament. În paralel, PNL forțează mâna celor de la USR și PLUS, desemnându-l pe Nicușor Dan drept candidat la Primăria Capitalei din partea acestei formațiuni politice. Scopul – convingerea progresiștilor să meargă, alături de PNL, în alegerile locale, cel puțin la București.

Coronavirusul a resetat planul electoral

 

Deși în martie situația pandemiei la nivel global, dar mai ales la nivel european, devenea dramatică, agenda politică de la București părea a merge mai departe. Pentru că lucrurile nu păreau a fi suficient de accelerate, Ludovic Orban renunță la mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis îl nominalizează pe ministrul de atunci al Finanțelor, Florin Cîțu, să ceară votul de învestitură din partea Parlamentului. Calculul era mai mult decât simplu: Cîțu primise, deja, două moțiuni simple, iar Opoziția nu ar fi votat niciodată un astfel de Guvern.

La jumătatea lunii martie, pandemia de COVID-19, care a pus în genunchi state ca Italia și Spania, nu mai putea fi ținută sub „preș” la București, iar planul anticipatelor se clătina serios. Astfel că, în ziua în care Guvernul Cîțu trebuia să primească sau nu votul Parlamentului, cu un sfert de oră înaintea ședinței de plen, premierul desemnat a fugit. Agenda politică s-a schimbat radical, iar Klaus Iohannis a decis să-l redesemneze, pentru a treia oară, pe Ludovic Orban să formeze Guvernul. Sondajele de opinie scădeau, deja, PNL la 40%.

Orban este înscăunat premier, cu aceeași echipă guvernamentală ca și cea demisă cu doar o lună în urmă. Președintele emite primul decret pentru instituirea stării de urgență la nivel național. Alegerile locale sunt amânate.

Luna martie reprezintă debutul unui șir lung, care nu s-a încheiat nici în acest moment, de restricții, constrângeri și anulare a unor drepturi și libertăți fundamentale pentru societatea civilă și pentru mediul de afaceri. În ciuda faptului că la Referendumul pe justiție din 2019 s-a votat masiv pentru interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în materia legislației penale, Executivul Orban modifică prin OUG Codul Penal, introducând noi infracțiuni și majorând cuantumul unor pedepse pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Țara este condusă prin Ordonanțe Militare emise de MAI, spitalele se transformă în unități COVID și au loc primele „tunuri” de pandemie. Se achiziționează măști, combinezoane, ventilatoare și termoscanere, la prețuri exorbitante, unele produse fiind contractate, de Guvern, de la firme obscure care activează în domeniul barurilor și restaurantelor din sudul țării.

Sfârșitul drepturilor și libertăților constituționale

 

Modul în care criza sanitară, problemele provocate mediului de afaceri și sistemului sanitar, până la jumătatea lunii aprilie, determină majoritatea parlamentară să condiționeze, printr-un control parlamentar mai strict, votarea celui de-al doilea decret prezidențial prin care a fost prelungită, cu încă 30 de zile, starea de urgență a nivel național.

Aprilie este luna în care autoritățile statului au aplicat, în România, amenzi de peste 200 de milioane de euro cetățenilor care nu au respectat așa-zisele reguli pentru combaterea pandemiei. În fapt, amenzile pedepseau necompletarea unor declarații pe propria răspundere sau completarea necorespunzătoare a acestora de către cetățenii care mergeau sau se întorceau de la serviciu sau pentru persoanele trecute de 65 de ani depistate în spațiul public în afara intervalului de două ore stabilit de Guvern, prin ordonanțele militare.

La umbra acestor restricții, se dădeau „tunuri” majore, prin contractele celebre de la Unifarm. Iar abuzurile la care cetățenii erau supuși de autorități au determinat Avocatul Poporului să intervină și să atace la Curtea Constituțională actele prin intermediul cărora au fost aplicate amenzile uriașe. CCR a dat dreptate Avocatului Poporului. Mai ales că, tot în aprilie, a avut loc scandalul-monstru prin care sute de muncitori sezonieri au fost sprijiniți de stat să încalce regulile pandemiei pentru a se deplasa în Germania, la cules de sparanghel.

Alerta, mai drastică decât urgența

 

Luna mai ar fi trebuit să însemne sfârșitul restricțiilor din perioada stării de urgență, întrucât președintele putea, conform OUG 1/1999, să prelungească această stare o singură dată, lucru care s-a întâmplat și care a funcționat legal până în 15 mai.

În loc de ridicarea restricțiilor, lucrurile s-au complicat și mai mult. Guvernul Orban a anunțat instituirea stării de alertă, pe care însă, la inițiativa Avocatului Poporului, Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională, în forma existentă în OUG 21/2004, modificată de Executivul liberal. Cu toate acestea, în 14 mai, Guvernul a declarat starea de alertă și a impus, pentru prima dată, obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, în spațiile comerciale, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Acesta este, practic, momentul în care masca a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri de pandemie.

Pentru că Guvernul a înțeles că starea de alertă poate conduce la îngrădirea unor drepturi și libertăți constituționale numai printr-o lege organică, a fost „produs”, pe repede-înainte, un proiect de lege care, în esență, transforma starea de alertă în ceva mult mai restrictiv decât starea de urgență. Proiectul a fost modificat drastic în Parlament, cu scandal și acuze din partea Executivului.

Apar, cu acest prilej, și primele dezvăluiri despre guvern, despre clanurile din administrația Orban și despre afaceri cel puțin ciudate parafate în perioada pandemiei.

Cel puțin șase rude, precum și un apropiat de-ai ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ion Ștefan, zis „Grindă”, au primit sau erau pe cale să primească funcții importante la stat. Presa locală din Vrancea, dar și cea centrală, a monitorizat, în acea perioadă, mișcările interesante prin care s-au făcut numiri, pe linie liberală, care îl aveau drept „centru al echilibrului” pe celebrul Ion Ștefan. Verișoara ministrului de atunci al Dezvoltării, soțul verișoarei ministrului, verișorul soției ministrului, finul ministrului, soțul nepoatei ministrului, cumătrul ministrului, consilierul parlamentar al ministrului, fiul consilierului parlamentar și verișoara acestuia au avansat rapid în carieră, odată cu preluarea de către Ion Ștefan a celui mai bănos minister din cadrul Guvernului României, condus de Ludovic Orban.

Pe de altă parte, compania de furnizare a produselor farmaceutice și a echipamentelor medicale controlată de omul de afaceri Octavian Niculescu, denunțătorul principal din dosarul DNA în care este judecată Sorina Pintea, a primit, fără licitație, contracte în valoare de 3,5 milioane de euro de la Ministerul Transporturilor. Afacerile au vizat livrarea de echipamente de protecție, produse medicale și dezinfectanți pentru rețeaua spitalicească proprie și au fost parafate în perioada 3 – 14 aprilie, în plină stare de urgență. Contractele nu au avut la bază publicarea vreunei invitații de participare, fiind invocat tocmai Decretul nr. 195/2020, prin care a fost instituită starea de urgență pe întreg teritoriul României. La două săptămâni de la ultimul contract subsecvent încheiat între Guvern, prin Ministerul Transporturilor, și compania lui Niculescu, Direcția Națională Anticorupție a dispus trimiterea în judecată a fostului ministru al Sănătății Sorina Pintea.

 

Primele dezvăluiri

 

În luna iunie, „Jurnalul” a dezvăluit una dintre cele mai scandaloase afaceri făcute de Palatul Cotroceni la vreme de pandemie. Administrația Prezidențială s-a preocupat de contractarea unor lucrări privind amenajarea unei parcări, în curtea Palatului Cotroceni. Este vorba despre o parcare „ocazională”, ecologică și care să se integreze în peisajul verde al parcului prezidențial și care să aibă o capacitate de a aduna 135 de autoturisme. Contractul în sine, care scoate din bugetul Președinției aproximativ un milion de lei, a fost atribuit cu patru zile după epuizarea stării de urgență. Afacerea a fost încheiată pe 19 mai. Prestatorul agreat de Administrația prezidențială, o companie de construcții din București, abonată la contractele Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, dar și ale Serviciului Român de Informații, se află pe lista beneficiarilor unor fonduri europene acordate printr-un pachet al Ministerului Dezvoltării.

Tot în iunie, au apărut primele documente concrete cu privire la turnătoriile pe care fostul președinte Traian Băsescu le-a dat la Securitate. Este vorba despre documente făcute publice de George Pădure, fost primar al sectorului 1, notele informative care îl vizau direct fiind semnate de “Sursa «Traian»”.

La jumătatea lunii iunie, este prelungită, din nou, starea de alertă, de data aceasta fără control din partea Parlamentului, întrucât CCR a constatat că Hotărârile de Guvern nu pot fi cenzurate de către Legislativ.

Guvernul nu a respectat legile Parlamentului

 

În iulie, încep să pice, precum popicele, dosarele instrumentate de Parchetul General pentru zădărnicirea combaterii bolilor. „Vedeta” unui astfel de dosar a fost ex-senatorul PNL Vergil Chițac, actual primar al municipiului Constanța, căruia celebrul procuror Marius Iacob i-a dat o clasare. Vergil Chițac, infectat, în luna martie, cu noul coronavirus, din cauza căruia Parlamentul a intrat în carantină, iar proaspătul reînvestit, la acel moment, prim-ministru Ludovic Orban s-a autoizolat, a fost „albit” de Parchetul General. Procurorul a stabilit că acesta nu se face vinovat de nicio infracțiune referitoare a zădărnicirea combaterii bolilor. Tot în luna iulie, Guvernul Orban a elaborate proiectul de lege privind carantinarea și izolarea, într-o formă care transforma spitalele COVID într-un adevărat sistem sanitaro-penitenciar. Și de această dată a fost nevoie de intervenția Parlamentului pentru a da legii o formă cât de cât constituțională.

Curtea Constituțională a dat, în aceeași lună, o grea lovitură Guvernului Orban, în chestiunea dublării alocațiilor pentru copii. CCR a decis că Executivul este obligat să pună în aplicare o lege a Parlamentului și, dacă nu are bani, să facă rost de ei, prin rectificare bugetară, de la fondul de rezervă aflat la dispoziția prim-ministrului sau prin orice alte mijloace legale.

 

„Primenirea” Opoziției

 

Luna august accentuează restricțiile, în special cele legate de obligativitatea purtării măștii, inclusiv în anumite zone din spațiile publice deschise. Asta, în condițiile în care, deși legea prevedea asigurarea unui număr de măști pentru persoanele vulnerabile din punct de vedere economic, autoritățile nu au pus în aplicare aceste prevederi. Sondajele de opinie coborau deja PNL sub 40 de procente.

Cu toate acestea, PNL se pregătea de alegeri. De cele locale, pe care a refuzat să le amâne pentru anul 2021. PSD a depus, fără succes, moțiune de cenzură, pe care nu a mai apucat să o voteze, pentru că nu a reușit să adune cvorumul necesar.

Liberalii reușesc să bată palma cu USR-PLUS și să îl susțină, împreună, la Primăria Capitalei, pe Nicușor Dan.

Ies la lumină alte afaceri de pandemie. Spre exemplu, la jumătatea lunii august, Președinția României a găsit de cuviință să cheltuie nu mai puțin de 650.000 de euro pentru lucrări „urgente”, cum ar fi întreținerea spațiilor verzi, achiziția de arbuști și de trandafiri, curățarea malurilor celor două lacuri din incinta Complexului Palat Cotroceni.

În acest timp, PSD și-a organizat congresul, în urma căruia a fost aleasă noua conducere și prin care au fost înlăturați majoritatea membrilor considerați ca fiind apropiați de fostul lider Liviu Dragnea.

 

„Localele”, primul duș rece

 

Septembrie este luna alegerilor locale, în care USR-PLUS a promis, pentru bucureșteni, „apă caldă”. Alegerile l-au adus pe Nicușor Dan la conducerea Primăriei Capitalei, însă PNL a pierdut Primăriile Timișoara și Brașov. Au dispărut personaje politice ca Nicolae Robu, George Scutaru sau Marian Oprișan. Au apărut primele imagini cu modul în care se manipulau sacii cu voturi la sectorul 1. PSD a ieșit pe primul loc în Consiliul General, iar PNL a obținut locul al treilea.

Guvernul Orban a încălcat legea și nu a majorat, de la 1 septembrie, punctul de pensie cu 40 la sută, ci doar cu 14 procente.

Această lege a fost ocolită printr-o Ordonanță, care însă în Parlament a fost readusă în forma inițială. A urmat un atac la CCR.

Partidele s-au pregătit, în luna octombrie, pentru alegerilor parlamentare, iar între Guvern și Legislativ a început o luptă acerbă pentru respectarea unei legi care stabilea că Parlamentul, și nu Guvernul, este cel care trebuie să stabilească această dată. Tot în Parlament, Florin Iordache este ales în funcția de președinte al Consiliului Legislativ. Iar fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu a fost pus sub urmărire penală de către DNA.

Sfârșit de an inedit. Pierdem alegerile, dar facem Guvern

 

Anul 2020 s-a încheiat cu două luni fierbinți. Campania electorală pentru alegerile parlamentare a debutat, în noiembrie, cu un nou set de restricții, în special cu închiderea piețelor din spațiile publice deschise. Apoi, am asistat la un întreg șir de încălcări de către președintele României, Klaus Iohannis, a Constituției, făcând campanie electorală PNL. Această implicare a șefului statului a avut loc chiar și cu ocazia ceremoniei restrânse, din data de 1 decembrie, de la Arcul de Triumf. Piețele închise au fost redeschise cu două zile înainte de alegeri,

Scrutinul din 6 decembrie s-a soldat cu un PNL la 25%, cu USR-PLUS la 15%, cu eliminarea din Parlament a PMP, ALDE și Pro România, dar și cu apariția noului partid AUR. Jumătatea lunii decembrie a însemnat o nouă hotărâre de prelungire a stării de alertă, iar, într-o viteză aiuritoare, în ajunul Crăciunului, a fost constituit Parlamentul. Ludovic Orban, demisionar din funcția de premier, a devenit președinte al Camerei Deputaților, cedând în schimb pentru USR-PLUS și UDMR cele mai importante portofolii guvernamentale. Noul premier, Florin Cîțu, conduce un guvern de coaliție, formată din trei partide care au pierdut alegerile. „Ciuma roșie” a câștigat alegerile, cu 30%, dar stă în opoziție.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Zece morţi, în urma prăbuşirii unui elicopter militar în Turcia

Zece morţi, în urma prăbuşirii unui elicopter militar în Turcia
Zece persoane au murit, iar altele au fost rănite, în urma prăbuşirii unui elicopter militar în estul Turciei, anunţă Ministerul Apărării de la Ankara, conform cotidianului Hurriyet. Printre persoanele...

Consiliul de Administrație de la Metrorex, demis de ministrul Transporturilor

Consiliul de Administrație de la Metrorex, demis de ministrul Transporturilor
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunțat că a demis joi Consiliul de Administrație de la Metrorex. El a spus că au fost găsite mai multe nereguli la companie, printre care și acordarea sporului de...

Cluj: Un bărbat a murit după ce a căzut de pe acoperișul unui hotel

Cluj: Un bărbat a murit după ce a căzut de pe acoperișul unui hotel
Un bărbat de 53 de ani din Câmpia Turzii a murit joi, după ce a căzut de pe acoperișul unui hotel din localitatea Luna, județul Cluj. Acesta făcea lucrări de întreținere a acoperișului. Potrivit IPJ Cluj,...

208.000 de doze de vaccin AstraZeneca ajung în țară, în noaptea de joi spre vineri

208.000 de doze de vaccin AstraZeneca ajung în țară, în noaptea de joi spre vineri
Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunțat că 208.000 de doze de vaccin AstraZeneca sosesc în țară în noaptea de joi spre vineri. Acestea vor fi...

Pfizer se mută în România!

Pfizer se mută în România!
Galerie Foto Compania Pfizer a anunţat că va concedia 38 dintre cei 238 de angajați de la centrul său de distribuţie din Zaventem (Belgia). Motivul invocat de grup este mutarea departamentului de planificare a aprovizionării î...

Scenariul roșu va fi prelungit pentru încă 14 zile în Brașov

Scenariul roșu va fi prelungit pentru încă 14 zile în Brașov
Brașovul rămâne în scenariul roșu pentru încă 14 zile, după ce rata de incidență a cazurilor de Covid-19 nu a scăzut sub 3 la mia de locuitori. Potrivit Primăriei Brașov, incidența cazurilor de Covid-19 ...

Rezultate Loto 6/49 4 martie 2021. Numerele câștigătoare la extragerea de joi

Rezultate Loto 6/49 4 martie 2021. Numerele câștigătoare la extragerea de joi
Rezultate Loto 6/49. Joi, 4 martie, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 si Super Noroc, dupa ce la tragerile loto de duminica, 28 februarie, Loteria Romana a acordat peste 23.570...

Alertă de tsunami după un cutremur cu magnitudinea 7,2 în Noua Zeelandă

Alertă de tsunami după un cutremur cu magnitudinea 7,2 în Noua Zeelandă
Un cutremur puternic cu magnitudinea 7,2 a avut loc vineri dimineață la est de Insula de Nord a Noii Zeelande. Se pot produce valuri de tsunami până la 300 de kilometri de epicentrul seismului, scrie...

Maior, propus ambasador în Iordania, Muraru în SUA, iar Hurezeanu în Austria

Maior, propus ambasador în Iordania, Muraru în SUA, iar Hurezeanu în Austria
George Maior este propus pentru a fi numit ambasador în Regatul Haşemit al Iordaniei, consilierul prezidențial Andrei Muraru în Statele Unite ale Americii, iar Emil Hurezeanu în Austria, potrivit propunerilor...

Nicușor Dan: Am convenit cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, asupra necesității creării unei centrale provizorii la fostul CET Titan

Nicușor Dan: Am convenit cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, asupra necesității creării unei centrale provizorii la fostul CET Titan
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că a convenit cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, asupra necesității creării unei centrale provizorii la fostul CET Titan, care va permite furnizarea...

INSP anunță 48.646 de infecţii respiratorii acute în săptămâna 22-28 februarie

INSP anunță 48.646 de infecţii respiratorii acute în săptămâna 22-28 februarie
Numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute a fost, la nivel naţional, de 48.646, în perioada 22-28 februarieî, înregistrându-se cu 65,7% mai puţine îmbolnăviri faţă de aceeaşi săptămână...

Cine este noul managerul al Operei Naționale Române Iași, după Beatrice Rancea

Cine este noul managerul al Operei Naționale Române Iași, după Beatrice Rancea
Ministrul Culturii a numit un manager interimar la Opera Națională Română din Iași. Acesta e Florin - Daniel Șandru, fost secretar de stat - coordonator al Departamentului Centenar în subordinea Cancelariei...

Ciolacu, scrisoare către Ursula von der Layen despre „derapajele antidemocratice ale guvernului”

Ciolacu, scrisoare către Ursula von der Layen despre „derapajele antidemocratice ale guvernului”
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, i-a trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Layen, prin care „atrage atenția asupra derapajelor nedemocratice ale actualului Guvern manifestate prin...

Tensiuni post-Brexit. UE ameninţă Marea Britanie cu acţiuni judiciare

Tensiuni post-Brexit. UE ameninţă Marea Britanie cu acţiuni judiciare
Disensiunile între Uniunea Europeană şi Marea Britanie s-au intensificat din cauza procedurilor de tranzit între provincia britanică Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii, iar Bruxellesul ameninţă Guvernul...

Clotilde Armand ANUNȚĂ verificări în Primărie. Vrea să știe dacă sunt persoane trimise în judecată

Clotilde Armand ANUNȚĂ verificări în Primărie. Vrea să știe dacă sunt persoane trimise în judecată
Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a anunțat joi, într-o postare pe Facebook, că a demarat verificări în cadrul instituției pentru a afla dacă mai există salariați trimiși în judecată pentru...
Serviciul de email marketing furnizat de