Jurnalul National: Cum ati fost numita?

Lucia Varga: Presedintia Comisiei pentru Protectia Fluviului Dunarea se preia prin rotatie, in ordine alfabetica. Exista un an premergator preluarii presedintiei, cand tara care preia presedintia, tara care o are si care a avut-o se intalnesc in asa-numita troica. Practic, am stiut inca de anul trecut care sunt atributiile unui presedinte si am pregatit deja proiecte pe care le-am supus dezbaterii. In primul rand, proiectul de realizare a hartilor de risc la Dunare. Este initiativa Romaniei, pe care am inaintat-o in decembrie, la sedinta ordinara. Si proiectul privind planul de management al Deltei Dunarii, implementarea directivei- cadru, adica atingerea starii bune a apei in Delta Dunarii. Apoi, intarirea cooperarii intre statele dunarene, astfel incat, in cazul unor poluari accidentale, in cazul unor situatii critice, cum sunt inundatiile, sa dovedim ca principiul solidaritatii este un principiu bun si sa actionam pentru diminuarea pierderilor de vieti omenesti si a pagubelor.

Dati-mi un exemplu practic.

Exista planuri de actiune in comun care trebuie reactualizate, trebuie din nou facute modificari acolo unde au aparut situatii noi.

Ce inseamna planuri de actiuni in comun?

Exista in cadrul Comisiei un sistem de alarmare si anuntare a tarilor din aval in cazul producerii unei poluari accidentale. Prin anuntarea de catre comisie, a noastra si a bulgarilor, am putut anul trecut sa ne mobilizam si sa actionam in timp util. Fiecare tara are obligatia sa anunte tarile din aval in cazul producerii unei poluari accidentale.

Si sa acorde si asistenta materiala?

Exista un principiu de sprijin reciproc, dar nu o obligatie. Este o colaborare stabilita in cadrul comisiei.

Cum se poate imbunatati sistemul de avertizare?

Dupa poluarea accidentala de pe Dunare, in sedinta din decembrie, Romania si Bulgaria au cerut reinventarierea tuturor hot spoturilor, punctele critice care ar putea produce poluari accidentale, si fiecare tara are obligatia ca pana la sfarsitul lunii februarie sa faca aceasta inventariere. In Romania sunt cam 270 de astfel de puncte.

Propunerea Romaniei

Exista vreun proiect de reducere a acestora?

Fiecare agent economic isi desfasoara activitatea si, daca ia masurile pe care le solicitam prin autorizatiile de mediu, in mod normal, el isi reduce riscul de poluare accidentala. Nu putem spune ca diminuam aceste puncte, pentru ca asta ar insemna sa inchidem fabrici. Ele pot functiona in continuare, respectand niste prevederi legale, dotandu-se cu niste instalatii ca sa functioneze cat mai in siguranta, avand planuri de interventie in caz de poluare accidentala si materiale de interventie in caz de poluare accidentala. Toate acestea ajuta daca ai un accident si personal pentru situatii de urgenta sa-l poata limita ca sursa de poluare sa nu ajunga intr-un curs de apa.

Sa vorbim de hartile de risc.

In cadrul ICPDR, Romania a solicitat sa se intocmeasca harta de risc la Dunare. Sunt tari care au aceasta harta pe sectorul lor, ca de exemplu Germania, insa am insistat sa existe aceste harti de risc si sa existe o abordare ordonata la nivelul intregului bazin a problematicii inundatiilor, pentru ca, dupa cum stiti, de-a lungul Dunarii sunt tari membre ale Uniunii Europene care vor trebui sa aplice legislatia Uniunii Europene, prin urmare, directiva privind inundatiile, dar sunt si tari care nu sunt membre, si atunci este un cadru foarte bun pentru a sprijini si a impulsiona intr-un fel tarile sa aiba aceeasi abordare de-a lungul Dunarii, sa aplice directiva privind inundatiile.

Cum se realizeaza?

Pana in martie va trebui ca secretariatul Comisiei, cu sprijinul Romaniei, sa prezinte o propunere de proiect. La acest proiect, apoi agreat de tarile membre, va trebui sa gasim finantare. Am vazut un astfel de exemplu la Rin. Am informat comisia despre aceasta harta la Rin si despre utilitatea ei si am convins tarile sa demaram acest proiect. Stiu ca si ei au primit o parte din fonduri de la Uniunea Europeana si cu o parte din fonduri au contribuit tarile membre ale Comisiei Rinului. Vrem apoi sa intarim colaborarea intre tarile dunarene si tarile de la Marea Neagra. E foarte important ca actiunile celor doua comisii sa fie comune, conjugate, pentru ca pana la urma toata apa din Dunare ajunge in Marea Neagra. Constientizarea celorlalte tari riverane Marii Negre de luarea unor masuri concrete este in sarcina noastra. Am propus pentru 23 februarie o conferinta in care sunt invitate tarile, dar si marii deversori care ar putea sprijini in viitor proiecte in zona Dunarii si in zona Marii Negre. Sigur ca se va lua in final o decizie politica, se va semna o declaratie privind viitorul Dunarii si viitorul Marii Negre. Un alt obiectiv pe care ni l-am fixat este acela de a antrena sectorul business, sectorul privat in imbunatatirea calitatii apei de-a lungul Dunarii prin finantarea unor proiecte, prin finantarea unor lucrari. Urmarim si retehnologizarea unor fabrici, astfel incat sa reducem poluarea la sursa, sa reducem poluarea de-a lungul Dunarii.