Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles, context în care a prezentat rezultatele Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene şi a reafirmat sprijinul ferm al României pentru Parteneriatul Estic.
"În contextul aniversării a zece ani de la crearea Parteneriatului Estic, Consiliul European a invitat instituţiile europene relevante să evalueze instrumentele şi măsurile existente şi să prezinte un set suplimentar de obiective politice pe termen lung, la începutul anului 2020, în perspectiva următorului Summit al Parteneriatului Estic. Preşedintele României a reafirmat sprijinul ferm al ţării noastre pentru Parteneriatul Estic şi a evidenţiat importanţa strategică a regiunii", arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.
Discuţiile liderilor europeni s-au axat în Consiliul European pe numirile pentru posturile de conducere în instituţiile europene pentru următorul ciclu instituţional, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, bugetul multianual al Uniunii post-2020, schimbările climatice, dezinformarea şi ameninţările hibride, precum şi relaţiile externe ale Uniunii. În marja Consiliului European, a avut loc şi reuniunea Summitului Euro în format extins.
Şeful statului a prezentat, în calitate de reprezentant al statului membru care deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, rezultatele semnificative obţinute de România pe parcursul celor şase luni de mandat în domenii precum: piaţa internă, dimensiunea socială, piaţa unică digitală, transporturi, energie, protecţia mediului, securitatea internă a Uniunii, Uniunea Bancară şi Uniunea Pieţelor de Capital.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat şi eforturile Preşedinţiei României a Consiliului UE pentru avansarea negocierilor asupra viitorului buget Multianual post-2020, materializate inclusiv într-un document de negociere revizuit, conform mandatului conferit de Consiliul European din decembrie 2018. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, acest document reflectă principalele aspecte de natură politică care vor sta la baza arhitecturii viitorului buget multianual al Uniunii şi reprezintă o bază solidă care va permite viitoarei Preşedinţii finlandeze să continue negocierile în vederea obţinerii, în timp util, a unui acord.
Administraţia Prezidenţială menţionează că toate aceste rezultate obţinute de Preşedinţia României a Consiliului UE au fost salutate şi apreciate de ceilalţi lideri europeni.
Un punct important pe agendă l-a constituit continuarea discuţiilor pentru posturile de conducere la nivelul instituţiilor europene. Acestea vor continua în cadrul unei noi reuniuni a Consiliului European, în ziua de 30 iunie.
Liderii europeni au adoptat Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019-2024, document care include priorităţile ce vor orienta activitatea UE în următorii cinci ani. Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat sprijinul pentru acest document, care reflectă viziunea comună pentru viitorul Uniunii, în spiritul Declaraţiei adoptate la Summitul de la Sibiu şi a subliniat importanţa unităţii la nivel UE pentru implementarea viitoarei Agende Strategice. Noua Agendă Strategică reflectă priorităţi importante din perspectiva României precum: promovarea unei Europe a creşterii şi convergenţei, consolidarea Pieţei Unice, întărirea securităţii interne a Uniunii Europene şi asigurarea unei acţiuni externe eficiente.
În ceea ce priveşte discuţia referitoare la Cadrul Financiar Multianual post-2020, şefii de stat şi de guvern au salutat eforturile depuse de Preşedinţia României a Consiliului UE şi au solicitat Preşedinţiei finlandeze să continue activitatea şi să dezvolte cadrul de negociere. Pe această bază, liderii au convenit să revină asupra subiectului la reuniunea Consiliului european din luna octombrie 2019.
Referitor la schimbările climatice, liderii europeni au avut un schimb de opinii în perspectiva Summitului privind acţiunile în domeniul climei, organizat de secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite la 23 septembrie 2019. Şefii de stat şi de guvern au invitat Consiliul şi Comisia să continue demersurile privind tranziţia către o Uniune neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei în conformitate cu Acordul de la Paris, cu menţinerea competitivităţii europene, respectarea circumstanţelor naţionale şi a dreptului statelor membre de a decide asupra mixului de energie, precum şi asigurarea unui proces just şi echilibrat din punct de vedere social.
Majoritatea statelor membre, printre care şi România, a susţinut că obiectivul privind neutralitatea climatică ar trebui atins până în anul 2050. Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat regretul că nu s-a putut obţine un consens cu privire la tranziţia către o Uniune neutră din perspectiva impactului asupra climei până în anul 2050.
În linia agreată la Consiliul European din martie, Preşedinţia României a Consiliului UE a prezentat un raport privind combaterea dezinformării şi asigurarea unor alegeri libere şi corecte, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European. În baza acestui document, pregătit în cooperare cu Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant, Consiliul European a solicitat continuarea eforturilor pentru creşterea conştientizării, a pregătirii şi pentru întărirea rezilienţei sistemelor democratice în faţa provocărilor campaniilor de dezinformare. Cu acest prilej, Consiliul European a subliniat necesitatea unui răspuns coordonat în faţa ameninţărilor hibride şi a atacurilor cibernetice, inclusiv prin aprofundarea cooperării cu actori internaţionali relevanţi. De asemenea, liderii au salutat adoptarea unui cadru pentru măsuri restrictive şi activitatea desfăşurată în contextul instrumentarului diplomatic pentru a preveni, contracara şi răspunde atacurilor cibernetice.
În domeniul relaţiilor externe, la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis, în textul concluziilor Consiliului European a fost introdus un paragraf referitor la Republica Moldova. Liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului pentru Republica Moldova pe baza unor măsuri concrete.
Pe dimensiunea relaţiilor externe, au mai fost adoptate concluzii privind Ucraina, doborârea zborului MH17, importanţa parteneriatului strategic cu Africa, relaţiile UE-Maroc, Libia.
În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au continuat discuţiile privind aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare printr-o serie de măsuri precum: crearea unui instrument pentru convergenţă şi competitivitate pentru Zona Euro şi, voluntar, pentru statele din Mecanismul Ratelor de Schimb II; revizuirea Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate; consolidarea Uniunii Bancare. Liderii europeni au adoptat o declaraţie în format UE 27, fără Marea Britanie, prin care sunt recunoscute progresele înregistrate în Eurogrup pentru aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare.
La finalul reuniunii, liderii statelor membre au abordat şi ultimele evoluţii în procesul privind retragerea Marii Britanii din UE. Preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European au informat succint asupra stadiului procesului Brexit. AGERPRES
