"Lotul" Timisoara, la Curtea Constitutionala

Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au dispus ieri, la primul termen de rejudecare a procesului "Timisoara", trimiterea intregului dosar la Curtea Constitutionala. In urma acestei decizii, procesul a fost suspendat pentru cel putin sase luni.

PROBLEME. Victor Atanasie Stanculescu (in picioare), un general care a starnit controverse

Aceasta decizie a fost luata dupa ce magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au aprobat doua exceptii de neconstitutionalitate, ridicate de fostii generali Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac, pe de o parte, si de un reprezentant al partilor civile, pe de alta parte. Asa cum au facut-o si in alte faze ale procesului, avocatii celor doi generali au sustinut ca, in raport cu orice alt inculpat, clientii lor sunt defavorizati, deoarece au la dispozitie o singura cale de atac a sentintei. Ei au cerut ca judecatorii Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra legalitatii prevederii Codului de Procedura Penala care stabileste ca, fiind judecati doar de instanta suprema, demnitarii si generalii nu au la dispozitie si calea de atac a apelului. Cea de-a doua exceptie a fost ridicata de una dintre partile civile, care s-a aratat nemultumita pentru ca, fiind mandatar al mai multor victime, nu poate pune concluzii in fata instantei supreme, deoarece nu are studii juridice.

DAUNE. Rejudecarea procesului "Timisoara" a fost decisa la 22 martie 2004, in urma admiterii recursului in anulare promovat in favoarea lui V.A. Stanculescu si a lui Mihai Chitac de catre fostul procuror general Joita Tanase. Fostii generali Stanculescu si Chitac au fost trimisi in judecata pentru implicarea in reprimarea miscarilor de protest din decembrie 1989, de la Timisoara, in cursul carora au fost ucisi peste 70 de oameni si alte cateva zeci au fost ranite. Acuzati de comiterea infractiunilor de omor deosebit de grav si instigare la omor deosebit de grav, cei doi fosti generali a fost condamnati, la 15 iulie 1999, la cate 15 ani de puscarie. De asemenea, ei au fost obligati sa achite victimelor, impreuna cu MApN, daune materiale si morale de peste 43 de miliarde de lei.