Ministrul Vreme arată RCS-ul celor de la OTE

Sfârşitul lui mai este data-limită la care companiile OTE şi Deutsche Telekom trebuie să vină cu un răs­puns la intenţia Ministerului Comunicaţiilor de a vinde restul de acţiuni pe care statul român le mai deţine la Romtelecom. Ministrul Co­mu­ni­ca­ţiilor, Valerian Vreme, a declarat ieri că o delegaţie greco-germană ar trebui să vină la Bucureşti miercurea vii­toare (18 mai). Pe de altă parte, Vre­me a precizat ieri că ar prefera ca participaţia deţinută încă de partea ro­mână, respectiv 46%, să fie listată la bursă, o variantă pe care a mai ve­hi­culat-o. De asemenea, ministrul a ţinut să iasă în evidenţă şi prin afirma­ţia cum că şi RCS&RDS ar fi interesată de acţiu­ni­le statului român la Romtelecom. Declaraţiile (aparent) de­concertante ale ministrului de la Comunicaţii ar putea fi interpretate şi prin prisma sumelor de bani avansate, de-o parte şi de alta, pentru acţiunile în joc.

"Ca reprezentant al statului în ac­ţio­nariatul Romtelecom, Ministerul Co­municaţiilor va ţine cont de rea-lităţile existente pe piaţa de profil şi nu va vinde pachetul de acţiuni la orice preţ. Vom trata problema ca un bu­siness serios", declara ministrul Vre­me la sfârşitul lui noiembrie 2010, atunci când au fost relansate "tratativele" cu OTE  (acţionar majoritar la Ro­mtelecom) şi Deutsche Telekom (com­panie care deţine 30% din acţiu­nile grupului elen). Cu acea ocazie, ministrul a anunţat că statul român doreşte să obţină un miliard de euro pe acţiunile Romtelecom. Este fix aceeaşi sumă estimată în 2006 de fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy pentru participaţia de 46%.

Intenţia de vânzare a fost prezentată în luna noiembrie a anului trecut de Marius Fecioru, secretar de stat în cadrul Ministerului Comuni­ca­ţii­lor, care s-a întâlnit la Bucureşti cu re­pre­zentanţi OTE-DT. De menţionat faptul că în 2009, când a fost numit în această poziţie, Fecioru ocupa o funcţie de management la Romtelecom, postul său fiind suspendat.

Dinspre Atena, singurele informaţii financiare au venit prin intermediul unor analişti greci care au calculat participaţia statului român la operator undeva în jurul sumei de 300 de milioane de euro. Un alt element in­teresant în acest război al de­cla­ra­ţiilor poate fi şi informaţia potrivit căreia actualul director Rom­te­lecom, Yorgos Ioannidis (CEO din 2007), ar urma să fie în­lă­turat din funcţie. "La întâlnirea de săptămâna viitoare am să cer celor de la OTE să motiveze eventuala înlocuire a şefului Romtelecom din board-ul companiei", a mai spus ieri ministrul Vre­me. Contactaţi de Jurnalul Naţional, oficialii Romtelecom au oferit un "no comment", răspuns via Atena. De altfel, acelaşi răspuns l-am primit şi de la Valentin Popoviciu, directorul de dezvoltare al RCS&RDS, în ceea ce priveşte declaraţia ministrului privind in­tenţia companiei deţinute de Zoltan Teszari de a achiziţiona pa­che­tul statului la Romtelecom. Ace­laşi RCS&RDS care ar căuta fi­nan­ţare şi pentru achiziţia operatorului UPC, acţiune a cărei eventuală fina­li­zare a fost etichetată de ministrul Vreme drept monopol.

O listare în aşteptare
Grupul elen OTE a devenit acţionar la Romtelecom în 1998, când a preluat 35% din capitalul social al companiei şi a primit dreptul de uzufruct pentru încă 16% din acţiuni în schimbul a 675 milioane de dolari. Compania a devenit acţionar majoritar în 2003, cu 54,01% din acţiuni, contra sumei de 273 milioane de dolari. În august 2006, ministrul Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, a semnat contractul de consultanţă pentru vânzarea pe piaţa de capital a pachetului de acţiuni deţinut la Romtelecom cu consorţiul format din Credit Suisse First Boston şi IEBA Trust. Pachetul de acţiuni urma să fie plasat la Bursa de Valori Bucureşti şi pe o bursă internaţională, posibil cea londoneză. Din participaţia statului român, contravaloarea a 23% din acţiunile Romtelecom urma să fie alocată Fondului Proprietatea. În decembrie 2006, ministrul Nagy a solicitat conducerii Credit Suisse anularea, cu acordul părţilor, a contractului de consultanţă financiară care fusese semnat şi era în vigoare, dar nu intrase în derulare, invitând conducerea băncii la Bucureşti pentru o discuţie la nivel înalt.