Minus de 169.000 de miliarde la buget

NEREGULI - Cel mai recent raport de control financiar al Curtii de Conturi Aproape 169.000 de miliarde nu au fost achitate in termenul prevazut de lege la bugetul statului la sfarsitul anului 2003, se arata in ultimul raport de control financiar al Curtii de Conturi. Inspectorii financiari au stabilit ca autoritatile fiscale nu au evidentiat in scripte si nu au urmarit incasarea la buget a nu mai putin 1,5 mii de miliarde de lei.

REALITATE. Presedintele Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna, a stabilit gaurile din economia autohtona	REGRES. Actualul adjunct al "Doi si-un sfert", Nicolae Plaiasu, a inregistrat un recul profesional la ANAF

Potrivit actelor de control in ceea ce priveste disciplina financiara, controalele au sesizat fata de anul 2002 o usoara imbunatatire a disciplinei financiare. Astfel, volumul obligatiilor bugetare neachitate la scadenta a scazut de la 223.000 de miliarde de lei la cei aproape 169.000 de miliarde la sfarsitul ultimului an financiar verificat de Curtea de Conturi. Printre aspectele grave stabilite de institutia de control a banului public se numara si nerespectarea reglementarilor legale in privinta efectuarii cheltuielilor bugetare. La acest capitol institutiile aflate in curtea statului au ajuns la un record in materie, prejudiciind bugetele publice cu suma de 1,07 mii de miliarde de lei, suma la care nu s-au incasat dobanzile si penalitatile aferente, de inca aproape 50 de miliarde de lei. In plus, institutiile statului au fost prinse ca au mai si diminuat nelegal valoarea patromoniului pe care-l detin cu aproape 4,5 miliarde de lei, suma rezultata din evaluarea eronata a elementelor de bilant contabil.

PLAIASU, CONTROLAT LA SANGE. Desi Ministerul Finantelor Publice se chinuia sa-i arate o alta fata, cu mult mai "umana", in conferintele de presa, anul 2003 a reprezentat pentru Fiscul condus la vremea respectivea de actualul adjunct al serviciului de informatii al Ministerului de Interne, Nicolae Plaiasu, unul extrem de negativ din punct de vedere al legalitatii. Astfel, in momentul in care Fiscului i-a venit vremea de a fi controlat la randu-i, s-a dovedit ca statul si-a tras partea leului cat a putut. Dosarele controlate au scos la iveala venituri bugetare suplimentare, care au rezultat din diferenta in plus dintre sumele legal cuvenite statului si obligatiile de plata ale contribuabililor. Mai mult decat atat, Fiscul a fost prins ca a prezentat o neconcordanta crasa intre obligatiile bugetare inregistrate in evidentele fiscale si cele declarate de agentii economici. De asemenea, institutia care se lauda cu reforma fiscala pe toate canalele de televiziune a aratat ca, desi cerea corectitudine din partea contribuabililor, tocmai dincolo de gadul ei putrezeau maldarele de gunoi. Potrivit ultimului raport anual de control financiar, celebra ANAF, pastorita de generalul Plaiasu, nu a catadicsit sa calculeze dobanzile si penalitatile de intarziere pentru debitele inregistrate de contribuabili. La acelasi capitol al neregulilor s-a mai adaugat, ca de altfel si in anii precedenti, dureroasa problema a rambursarilor taxei pe valoare adaugata, operatiuni care s-au facut in marea lor parte fara respectarea prevederilor legale. Curtea de Conturi atrage atentia ca Fiscul din Romania nu sta bine nici in privinta aplicarii riguroase a prevederilor legale privind executarile silite ale debitorilor. Situatia poate fi in acest caz oglindita cel mai bine de nivelul cifrelor. Veniturile bugetului de stat neincasate la termen au ajuns la un nivel de 166.000 de miliarde de lei, bani pe care ANAF ar fi trebuit sa-i urmareasca pentru incasarea la buget, se arata in raportul Curtii de Conturi.

PSEUDOASISTENTA SOCIALA. Desi problemele bolnavilor nu au fost de nici o culoare rezolvate, la sfarsitul anului 2003, diriguitorii din sistemul santitar autohton s-au intrecut in nereguli finciare. Controalele in acest domeniu au relevat ca de la bugetul de stat s-au efectuat plati nelegale de peste 7.000 de miliarde de lei, suma din care au fost cheltuite in alte directii decat prevede legea peste 3.000 de miliarde de lei. "Virusul" modului de gestionare a patrimoniului statului a atins si domeniul sanatatii, unde un numar de 72 de unitati de sanatate nu au respectat legea privind evaluarea corecta. De aici rezultand un prejudiciu de aproape 11,5 mii de miliarde de lei. Desi domeniul asigurarilor de sanatate este unul cunoscut pentru deficitele bugetare pe care fiecare ministru le raporteaza an de an, controlul bugetului asigurarilor de stat a scos la iveala faptul ca statul a inregistrat venituri suplimentare in valoare de 50,8 mii de miliarde de lei. In acest sens, prejudiciul creat de gestionarii acestui domeniu se ridica inexplicabil la nivelul de 11,4 mii de miliarde de lei, suma pentru care s-au calculat alte 1.000 de miliarde de lei drept foloase nerealizate. Potrivit controalelor facute la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a prezentat la randu-i nereguli grave care s-au transformat in prejudicierea statului prin raportarea unui deficit nereal de 7,1 mii de miliarde de lei, suma care a fost acoperita din veniturile anilor precedenti.

BUBE IN SISTEMUL BANCAR. Ultimul raport al Curtii de Conturi privind controlul activitatii bancare a reliefat ca la Banca Comerciala Romana, ultima unitate bancara comerciala ce urmeaza a fi privatizata, nu au lipsit nicidecum neregulile financiare. "Astfel, in urma operatiunii de reevaluare a imobilizarilor corporale, BCR a inregistrat deprecieri ale valorilor unor imobile in raport cu valoarea acestora de inventar", arata raportul de control. De asemenea, s-a stabilit ca atat in 2002, cat si in anul 2003, Banca Comerciala a cheltuit peste 1.000 de miliarde de lei pentru asigurarea serviciilor de publicitate, operatiuni pentru care banca nu a incheiat contracte scrise cu firmele media. O alta neregula a fost depistata in cadrul operatiunilor de executare silita a debitorilor. Un exemplu in acest sens a fost acela al preluarii in patrimoniul propriu al unui imobil prin executarea silita a SC Arpimex, a carui valoare a fost inregistrata in contabilitatea bancii la un nivel de 357 de miliarde de lei, fara insa a se mai calcula si valoarea Taxei pe Valoarea Adaugata, de 67,6 miliarde de lei.

Nici activitatea de creditare a bancii nu a fost imaculata din punct de vedere legal. Inspectorii de conturi au stabilit ca sucursala 1 Bucuresti a BCR a acordat in 1995 o garantie irevocabila si neconditionata in valoare de aproape 9 milioane de dolari SC ROFRAN SA pentru o perioada de cinci ani, in conditiile in care firma fusese infiintata doar cu trei luni inaintea contractarii creditului. Bunurile garantate de societate erau bunuri care apartineau altei firme cu capital de stat, bunuri pe care firma creditata de BCR urma sa procure gajurile tocmai cu banii bancii.

Nici Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) nu s-a lasat mai prejos. Din verificarile facute a rezultat ca institutia a cheltuit 602 miliarde de lei pentru cotizatiile la societatile bancare din tara si din strainatate care au fost considerate in mod eronat deductibile in momentul calculului pentru profitul impozabil.