Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a analizat ieri raportul intermediar emis de Comisia Europeană (CE) cu privire la starea Justiţiei române.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a analizat ieri raportul intermediar emis de Comisia Europeană (CE) cu privire la starea Justiţiei române.
REGULI MODIFICATE. Restituirea unor dosare de la instanţe la parchete menţionată oarecum ca îngrijorare în raportul CE, dat publicităţii la începutul acestei săptămâni, are la bază de cele mai multe ori o modificare legislativă, fie din iniţiativa Executivului, fie ca urmare a stabilirii ca neconstituţionale a unor articole de legi. Critica CE privind instabilitatea legislativă a fost subliniată de plenul CSM, care a ridicat problema competenţelor instituţionale în a rezolva problemele sistemului judiciar, inclusiv elaborarea unor acte normative. Magistraţii s-au plâns de faptul că judecătorii şi procurorii sunt nevoiţi să lucreze în condiţii de inflaţie şi incoerenţă legislativă. Judecătorul Virgil Andreieş (foto), reprezentantul în CSM al magistraţilor Curţii de Apel Cluj, a arătat la şedinţa de ieri că un magistrat trebuie să cunoască aproximativ 27.000 de acte normative, în condiţiile în care acestea suferă modificări continue. Din analiza lui Virgil Andreieş a reieşit că un magistrat trebuie să cunoască 4.271 de legi, 836 de ordonanţe, 1.168 de ordonanţe de urgenţă, 13.633 de hotărâri de guvern şi 739 de ordine ale miniştrilor. La acestea se adaugă hotărâri ale Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg, ale CEDO, ale Curţii Constituţionale, plus cele ale instanţei supreme în materia recursurilor în interesul legii, a subliniat şi judecătorul Angela Hărăstăşanu.
INFLAŢIA LEGISLATIVÅ. La acest capitol, Virgil Andreieş a exemplificat cu Legea 19/2000 a pensiilor, care a suferit 36 de modificări, Legea 84/1995 a învăţământului, cu 30 de modificări, Codul Fiscal, cu 20 de modificări, Codul Muncii, cu opt modificări, Legea 18/1991 privind fondul funciar, care "a suferit 13 modificări de substanţă" în reglementarea dreptului de proprietate asupra terenurilor. "O situaţie ciudată" o reprezintă Codul de Procedură Civilă, care în 132 de ani s-a modificat doar de nouă ori, şapte dintre schimbări fiind operate în ultimii şapte ani, a mai spus Andreieş, subliniind ideea că în aceste condiţii nu ştie în ce măsură poate exista o practică unitară.
