Cum stăm cu imunitatea în comparaţie cu restul ţărilor UE

Liviu Dragnea a contracarat recent Referendumul propus de preşedintele Klaus Iohannis cu alte două consultări populare. Prima se referă la redefinirea familiei drept uniunea dintre bărbat şi femeie, iar cea de a doua vizează regimul imunităţilor în România. În privinţa imunităţilor de care beneficiază demnitarii, Jurnalul Naţional a descoperit că ţara noastră nu oferă nici pe departe cel mai înalt grad de protecţie pentru politicieni, în comparaţie cu celelalte state din Uniunea Europeană.

PSD a mutat tactic după şahul dat de preşedintele Klaus Iohannis, care a declanşat procedurile constituţionale pentru organizarea unui referendum privind lupta anticorupţie. Liviu Dragnea a preluat tema Coaliţiei pentru Familie şi a anunţat un plebiscit referitor la “familia tradiţională”, însă liderul PSD a plusat şi la capitolul imagine cu un referendum referitor la regimul imunităţilor din ţara noastră. “Eu am spus-o mereu şi susţin în continuare, chiar dacă unii colegi de-ai mei s-au supărat la vremea respectivă: nu sunt de acord cu imunitatea parlamentară, dar nici cu cea a preşedintelui. Noi vorbim de un articol fundamental din Constituţie: nimeni nu e mai presus de lege. Dacă nimeni nu e mai presus de lege, imunităţile trebuie să dispară pentru toţi”, a fost replica lui Dragnea. Potrivit unui studiu OpenPolitics, care compară imunitatea de care se bucură aleşii poporului cu protecţia oferită politicienilor în celelalte 27 de state din Uniunea Europeană plus Parlamentul European, legislaţia din România este, contrar percepţiei populare, una dintre cele mai relaxate din Uniunea Europeană.

Unii aleşi au protecţie pe viaţă

De exemplu, în 21 de state membre, imunitatea parlamentarilor este nelimitată în timp pentru declaraţii politice şi pentru voturi. În rest, la fel ca în România, în celelalte ţări membre ale Uniunii, imunitatea expiră odată cu terminarea mandatului. În majoritatea statelor UE, Parlamentele au dezvoltat însă anumite niveluri de protecţie împotriva reţinerii, arestării sau chiar urmăririi penale a parlamentarilor. Concret, în 24 de state membre, este nevoie de acordul Parlamentului pentru ca un senator sau deputat să fie privat de libertate. În Cipru, spre exemplu, este necesar acordul Curţii Supreme pentru reţinerea sau arestarea unui parlamentar, în vreme ce în Slovacia, un ales al poporului nu poate fi reţinut sau arestat înainte de începerea procesului. Acelaşi lucru este valabil şi în Finlanda dacă parlamentarul este anchetat pentru o infracţiune care poate fi pedepsită cu cel puţin şase luni de închisoare.

Alţii nu pot fi urmăriţi penal

Mai mult, în 19 dintre cele 28 de state membre, protecţia parlamentarilor se aplică inclusiv pentru urmărirea penală, lucru care nu se întâmplă şi în România. În ţări ca Portugalia, Danemarca şi Bulgaria, inclusiv o anchetă penală demarată înainte ca parlamentarul să-şi înceapă mandatul se suspendă pe toată perioada acestuia. În Polonia, de exemplu, Parlamentul are dreptul să ceară suspendarea urmăririi penale pe durata mandatului unui membru. E drept însă că în majoritatea ţărilor UE imunitatea nu se mai aplică dacă parlamentarul este prins în flagrant. În privinţa ridicării imunităţilor, votul secret al Parlamentului, aşa cum se întâmplă în România, există doar în câteva state membre, precum Italia, Spania, Grecia şi Portugalia. În majoritatea cazurilor, pentru ridicarea imunităţii este nevoie de o majoritate simplă, în Polonia şi Ungaria fiind necesară o majoritate de două treimi.

Art. 72 din Constituţie – Imunitatea parlamentară

1. Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
   (2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Liviu Dragnea, preşedinte PSD: Un preşedinte în funcţie, aşa cum e prevederea respectivă, omoară un om pur şi simplu. Este în continuare preşedinte cinci ani, pentru că nu poate fi judecat? Nu mi se pare în regulă.

Potrivit Constituţiei, Preşedintele României se bucură de imunitate pe toată durata celor cinci ani de mandat. Şeful statului nu poate fi anchetat sau judecat în această perioadă, însă urmărirea penală (dacă este cazul) poate fi reluată imediat după expirarea mandatului.