Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Temele mari preferate de noile formațiuni care se regăsesc în programele politice sunt, în general, cele referitoare la corupție, reforma sistemului de sănătate, educația, sărăcia sau problemele de mediu. Istoria ultimelor alegeri ne arată însă că aceste partide noi nu au reușit decât în foarte mică măsură să capteze interesul electoratului, astfel încât să fie propulsate în Parlament. Și atunci întrebarea este de unde acest apetit în România de a înființa noi și noi partide politice.
Lista motivelor poate fi destul de lungă, dacă analizăm istoria recentă a scenei politice românești. Unele formațiuni au apărut în perioade de criză economică și au încercat să capteze votul maselor populare tot mai nemulțumite. Altele au fost înființate de politicieni excluși din partidele mari, care domină scena politică, ele având practic la bază ambițiile personale ale acestora. O altă motivație este promovarea unor noi ideologii, cauze sociale sau interese de grup, ultimul aspect fiind un element care îi leagă pe toți actorii de pe scena politică. Principalul interes ar fi accesul la finanțare. În unele cazuri, înființarea unui partid poate oferi acces la resurse financiare de la bugetul de stat, sponsorizări sau alte forme de suport.
Se înmulțesc patrioții
Ultima formațiune apărută pe eșichierul politic este Partidul Patriot. Cu denumirea prescurtată „Patriot”, el a fost înregistrat la Tribunalul București, conform deciziei definitive a Curții de Apel București din data de 25 iunie, fiind trecut în Registrul Partidelor Politice. Cu sediul central în Sectorul 2 al Bucureștiului, acest partid se adaugă unei liste mai lungi de formațiuni care au încercat să atragă electoratul mizând în titulatură pe simbolistica cuvântului patriot. Având ca siglă un cer în interiorul căruie se găsesc trei stele și cuvântul Patriot, acest partid încă nu are un site pe care să fie publicată platforma sa polititică, așa că deocamdată este total invizibil.
În prezent, la Tribunalul București sunt înregistrate 345 de formațiuni politice, dar nu toate mai sunt active.
Unii vor să convingă electoratul cu PARU
În încercarea de a coagula votul celor care consideră că la noi corupția este încă un fenomen, în luna mai a fost înființat Partidul Antifraudă Român Unit, pe scurt PARU. El a apărut la Brașov și are ca membrii fondatori pe Cioroianu Ilie Marius (președinte), Cioroianu Daniela (soția) şi Rus Elisabeta Alexandra. Partidul s-a născut cu greu, după ce reprezentanții Ministerului Public au solicitat respingerea cererii de înfiinţare a sa, considerând că denumirea aleasă încalcă dispoziţiile Constituţiei României cu privire la separarea puterilor în stat, putându-se crea confuzie la nivelul cetăţenilor cu privire la denumirile anumitor instituţii ale statului - Direcţia Antifraudă din cadrul ANAF, Departamentul pentru lupta antifraudă din cadrul Guvernului etc. În final însă, cei trei inițiatori au reușit să convingă Curtea de Apel București să păstreze decizia de înființare a partidului emisă de instanța de fond. Declarat ca un luptător împotriva corupției, Cioroianu Ilie Marius transmite prin intermediul unei rețele sociale că este un militat pentru familia tradițională. El a fost preşedintele organizației municipale Brașov a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), iar la alegerile locale din acest an a candidat pentru un loc în Consiliul Local Brașov, dar nu a strâns numărul de voturi necesare. Deocamdată partidul nu are un site, astfel că statutul său poate fi consultat doar în documentele de la Tribunalul București sau la sediu.
Partidul care vrea să scoată țara „din ghearele găştilor de impostori” și să reducă impozitele
Partidul Alianţa Naţională pentru Renaştere şi Dezvoltare (A.N.R.D.) a fost înființată prin decizia Tribunalului București din martie 2024. El îl are în frunte pe profesorul universitar Mircea Vinereanu și are câteva obiective politice foarte clar formulate. „Alianţa Naţională pentru Renaştere şi Dezvoltare (A.N.R.D.) s-a constituit ca o structură politică interactivă prin care noi toţi românii de bună credinţă atât din ţară, cât şi din afara ei, să ne luăm ţara înapoi din ghearele găştilor de impostori care după decembrie 1989 sub diverse sigle politice au capturat-o şi distrus-o pentru interesul propriu şi de grup. De aceea ne propunem să facem o schimbare totală sistemului politic din România prin reformarea instituţiilor corupte ale statului care să activeze în slujba noastră, a tuturor cetăţenilor, pe bază de respect reciproc, abrogarea legilor nocive şi adoptarea unora noi în interesul nostru ca oameni şi ca naţiune, creând totodată un climat prin care să ne dezvoltăm ca ţară şi ca popor, având la bază profesionalismul şi meritocraţia ca să devenim o putere economică şi socială care să impună respect în faţa tuturor ţărilor lumii”, se arată în platforma-program a partidului. Oferta economică a partidului este una bazată pe reduceri de taxe și impozite, într-o perioadă în care mediul economic este convins că de la anul ne vom confrunta cu creșteri de taxe și impozite. Ce promite ANRD:
- Diminuarea (reducerea) impozitului pe profit de la 16% la 10%, iar cei care nu realizează profit sub varii motive de fraudă sau evazioniste vor plăti impozit pe cifra de afaceri de 10%;
- Reducerea TVA la 10% la produsele industriale şi servicii, la alimente la 5% şi la cărţi la 0%;
- Reducerea impozitului pe salariu la 10%;
- Majorarea cuantumului pensiilor cu rata de creştere a economiei naţionale;
- Serviciul de comunicare a facturii electronice opţional;
- Combaterea eficientă a evaziunii fiscale şi a speculei (samsariatului, în special în domeniul alimentar);
- Firmele nou înfiinţate vor fi scutite de plata impozitului pe profit pe o perioadă de un an sau până la atingerea cifrei de afaceri de 50.000 de euro;
- Înfiinţarea unor instituţii de consultanţă şi sprijin, pentru obținerea de fonduri europene pentru antreprenori;
- Interzicerea exportului de materii prime;
- Dezvoltarea de capacităţi de prelucrare a resurselor naturale ale ţării pentru transformarea lor în produse finite;
- Credite cu dobândă subvenţionată şi nerambursabile pentru sprijinirea cercetării, producţie şi serviciilor de bază;
- Subvenţionarea invenţiilor şi inventatorilor pentru valorificarea şi exploatarea acestora în interesul naţional;
Ploieștiului îi pasă
Un alt partid apărut recent este Partidul „Ne pasă de România” (PNRR). Înființat la Ploiești de mai multe persoane, el îl are ca președinte pe Moroianu-Geamăn Adrian Tudor, iar în comitetul de inițiativă figurează și soția sa, Moroianu-Geamăn Iolanda-Camelia. Nici despre platforma politică a acestui partid nu se poate spune nimic, pentru că ea nu este publică, dar dacă este să ne luăm după titulatură atunci putem trage concluzia că noua formațiune vrea să schimbe România.
Luptă mare pentru voturile diasporei
Nici votul diasporei nu a fost uitat, așa că unii s-au gândit să pună bazele Partidului Repatrierea Diasporei Române (PRDR). El a fost înființat la Arad, iar președintele interimar este Ungureanu Monica. Întoarcerea românilor din străinătate în țară este vârful de lance al statutului politic al partidului, dar cum își propune să convingă diaspora să revină acasă este deocamdată un mister pentru că nici această formațiune nu are o platformă digitală de prezentare. Un alt partid care se concentrează pe diasporă este și Partidul Diaspora Unită, care a fost fondat în august 2020 în urma dorinței mai multor membri ai grupului civic Diaspora Europeană, organizatorii protestului „Diaspora vine la București” din 10-11 august 2018. Până în prezent, acest partid s-a dovedit a fi un mare eșec, el nereușind să convingă electoratul că merită să-l trimită în Parlament la alegerile din decembrie 2020.
De la PNL la V9
La sfârșitul lunii martie intra în arenă, la Baia Mare, și „Partidul Verticala Nouă” (V9). Președintele partidului este Mircea Cirț, iar alături de el se regăsește în conducere și soția sa, Adriana Cirț. „Credem în transparența în procesul decizional politic și administrativ pentru a facilita o guvernare responsabilă și centrată pe noi, cetățenii”, scrie pe site-ul de prezentare al partidului. Mircea Cirț și-a mai încercat norocul în politică, el candidând fără succes la fotoliul de primar al orașului Baia Mare în 2020 din partea PNL. Noul partid a apărut după ce PNL a refuzat să-l susțină pe Mircea Cirț pentru o nouă candidatură la funcția de primar.
Nu lipsesc nici formațiunile locale
Partidul Alianța Oltenilor; Mișcarea noi, ploieștenii; Partidul Moşniţa noastră; Partidul Alianța pentru Neamț; Uniunea independentă pentru dezvoltarea Albeştiului și Mișcarea pentru Comună - Mozgalom a Kozsergert (înființat în satul Ilieni, comuna Gheorghe Doja, județul Mureș) sunt formațiunile răsărite în ultimele luni care își propun să promoveze, în primul rând, interesele unor comunități locale. De exemplu, Alianță pentru Neamț, prescurtat APN, se definește ca partid de centru-dreapta ce își propunea să promoveze valorile, interesele și tradițiile cetățenilor și să dezvolte județul Neamț. Deocamdată totul este la nivel de intenție, pentru că alegerile locale au fost un eșec pentru partid. Mult mai mult succes a avut „Mișcarea noi, ploieștenii” care a reușit să-l aducă pe fotoliul de primar al orașului pe candidatul său, Mihai Polițeanu. Acesta are state mai vechi în politica românească, el fiind în ultima legislatură deputat din partea USR. Pe zona oltenească avem o concurență mai mare. Pe lângă Partidul Alianța Oltenilor, ale cărei baze le-a pus în primăvara acestui an o jurnalistă, aici mai activează din 2022 și Partidul Oltenilor, dar fără rezultate notabile.
Avem și partidul-sector
Ca o noutate, anul acesta a apărut și partidul care promovează cu precădere interesele cetățenilor din Sectorului 1 al Capitalei. Este vorba despre Alianța Sectorului 1, pe scurt Alianța 1. Unul dintre inițiatorii și președintele noii formațiuni este Dan Podaru, fost consilier PNL la Primăria Sectorului 1 în legislatura trecută și unul dintre contestatarii vehemenți ai ex-primăriței Clotilde Armand. La alegerile locale din acest an el a candidat la Primăria Sectorului 1 pe listele de consilieri ale partidului său, Alianța 1, dar fără succes.
Trei semnături pentru un partid
Înființarea unui partid politic a devenit foarte ușor de făcut după ce în 2015 a fost modificată Legea partidelor politice. Prin această schimbare, este permisă înființarea unui partid politic cu doar trei semnături, după ce inițial legea prevedea 25.000 de susținători cu reședința în cel puțin 18 județe, inclusiv București.
