Inițiativa poartă denumirea PLX 457/2022 și reprezintă un proiect de lege care vizează modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectul fost depus de 12 senatori și deputați de la Partidul Social Democrat și de la Partidul Național Liberal și a fost adoptat de către Senatul României, la data de 29 iunie 2022, în calitate de primă cameră sesizată.

Una dintre modificările avute în vedere se referă la faptul că, în cazul infracțiunilor de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile, dar și al infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale săvârșite față de un minor, termenul de prescripție a răspunderii penale va începe să curgă de la data la care acest minor urmează să împlinească vârsta majoratului.

O altă modificare prevăzută de proiectul de lege adoptat de Senat este aceea că inițierea oricărui act de natură sexuală cu un minor care practică prostituția se va pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la trei ani.

Proiectul modifică și definiția infracțiunii de viol, în sensul că aceasta include raportul sexual, dar și raportul sexual anal cu o persoană, săvârșite prin constrângere, prin punerea în imposibilitate a victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința, iar pedeapsa va fi închisoarea de la 5 la zece ani.

Pedeapsa poate ajunge până la 20 de ani de închisoare

Ei bine, se pedepsește, conform acestei inițiative legislative, cu închisoarea de la 7 la 12 ani, atunci când infracțiunea de viol are loc împotriva unei victime care se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul agresorului. Cu aceeași pedeapsă urmează să fie pedepsită fapta, dacă ea a fost comisă de către un membru de familie sau de către o persoană care conviețuiește cu victima.

Tot cu pușcărie de la 7 la 12 ani va fi sancționată fapta de viol comisă cu scopul producerii de materiale pornografice, dacă făptuitorul se folosește de autoritatea funcției sale sau dacă fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună.

Pedeapsa crește de la 7 la 15 ani de pușcărie în cazul violului care a avut ca urmare vătămarea corporală sau care a pus în pericol viața victimei în orice mod sau dacă victima se afla în perioada sarcinii ori dacă fapta de viol a avut ca urmare avortul.

De asemenea, cu închisoarea de la 7 la 15 ani se pedepsește violul dacă victima se afla în stare de vulnerabilitate vădită, datorată vârstei, bolii, unui handicap fizic sau psihic, unei situații de dependență sau precarității situației sale economice sau sociale, precum și dacă fapta a fost comisă prin folosirea sau amenințarea unei arme ori dacă victimei i-au fost administrate alcool sau orice substanță care îi afectează discernământul.

În situația în care fapta de viol a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este cuprinsă între 10 și 20 de ani de închisoare.

Violul asupra minorilor

Un punct distinct al modificărilor ce se vor a fi aduse, prin intermediul acestui proiect de lege, Codului penal vizează violul săvârșit asupra unui minor. Faptă definită distinct, în funcție de vârsta victimei.

Astfel, raportul sexual cu un minor care nu a împlinit vârsta de 15 ani urmează să fie pedepsit cu închisoarea de la 7 la 12 ani. Dacă fapta a fost comisă împotriva unui minor, prin constrângere, pedeapsa este de la 7 la 15 ani de închisoare. Iar cuantumul pedepsei se majorează cu cinci ani de închisoare dacă fapta de viol a fost săvârșită de un membru de familie, dacă minorul agresat se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul agresorului.

Actul sexual cu un minor se pedepsește, potrivit aceluiași proiect de lege, cu închisoarea de la 2 la 7 ani, dacă minorul are vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani. Dacă minorul are vârsta cuprinsă între în și 18 ani și dacă adultul este membru de familie al minorului, dacă minorul se află în îngrijirea acestuia sau dacă actual sexual a pus în primejdie viața minorului, fapta se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 9 ani.

Noutatea adusă legislației prin acest proiect de lege este aceea că actul sexual cu un minor ar putea să nu fie deloc sancționat din punct de vedere al legii penale, dacă diferența de vârstă dintre făptuitor și victimă depășește trei ani.

Apare modelul „Romeo și Julieta”, din Codul penal francez

Autorii proiectului de lege explică, în cuprinsul unei expuneri de motive exhaustive, de ce au gândit aceste modificări. Din acest document, aflăm că România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește originea victimelor traficului de persoane. Un Raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii plasează țara noastră pe lista statelor aflate la nivelul Tier 2 Watchlist la nivelul acțiunilor întreprinse pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de trafic de persoane.

De altfel, România se află și în topul listei cu cel mai mare număr de victime ale infracțiunilor sexuale din Europa, 80 la sută dintre aceste victime fiind femei și copii.

Autorii proiectului legislativ susțin că, din păcate, practica organelor judiciare și a instanțelor de judecată a relevat numeroase carențe în modul de interpretare și de apreciere a valabilității consimțământului victimelor minore în cazul infracțiunilor sexuale. „Aprecierea valabilității consimțământului victimelor minore presupune, în primul rând, a se stabili dacă victima minoră a înțeles sau nu semnificația actului sexual și a tuturor consecințelor pe care acesta le implică pentru persoana sa, pentru evoluția dezvoltării sale fizice și emoționale. (…) Raportarea cu întârziere a abuzurilor sexuale către organele judiciare, administrarea dificilă a unui probatoriu relevant (lipsa probelor directe), existența unor situații circumstanțiale care afectează aprecierea valabilității consimțământului victimei minore și stabilirea constrângerii morale, psihologice, afective generează practica neunitară a organelor judiciare, erori în privința încadrării juridice a faptelor și imposibilitatea sancționării eficiente și proporționale a agresorilor”, se arată în documentul citat.

73% dintre victimele abuzurilor sexuale sunt minori cu vârsta între 6 și 10 ani

Mai departe, senatorii și deputații semnatari ai acestui proiect legislativ subliniază faptul că numărul minorilor care cad zilnic victime ale abuzurilor sexuale pe internet și pe rețelele sociale a crescut considerabil începând cu anul 2020.

În România, se raportează din ce în ce mai multe cazuri de pornografie infantilă. Din cele 2.700 de cazuri raportate anual de către Organizația Salvați Copiii, aproximativ 1.500 reprezintă materiale ce înfățișează abuzuri sexuale asupra copiilor. Iar cele mai multe victime au vârsta mai mică de zece ani. 12 procente sunt copii cu vârsta până la cinci ani, 73 la sută sunt copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani, 13 procente sunt copii cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani, iar două procente sunt victime cu vârsta de peste 16 ani.

35 de victime raportate sunt copii cu vârsta sub 1 an.

Cauza de nepedepsire

Conform inițiatorilor, finalitatea urmărită de acest proiect de lege este aceea de a ridica la 15 ani vârsta consimțământului sexual și de a incrimina distinct infracțiunea de viol săvârșită asupra unui minor, precum și cea de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor și infracțiunea constând în determinarea sau înlesnirea întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori.

Astfel, în privința activităților sexuale reciproc consimțite între persoane apropiate ca vârstă și ca nivel psihologic și fizic de dezvoltare sau maturitate, dar numai în măsura în care faptele nu ar implica un abuz, a fost stabilită o cauză de nepedepsire. În acest sens, arată inițiatorii, „faptele nou incriminate nu se sancționează dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește trei ani”.

În schimb, se sancționează dacă sunt comise de un membru de familie, de cel care are minorul în îngrijire sau dacă au avut drept scop producerea de materiale pornografice. „Această cauză de nepedepsire este utilizată și în alte legislații europene. Spre exemplu, în Franța, Codul penal are așa-numita «Excepție Romeo et Juliette»”, se mai arată în documentul citat.

Singurul senator care nu a votat pentru această lege este Simona Spătaru, de la USR

Așa cum am arătat mai sus, proiectul de lege în discuție a trecut, deja, de votul Senatului României, ca primă cameră sesizată, la data de 29 iunie 2022. Votul a fost unul interesant și a avut loc după ce Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ au exprimat puncte de vedere și avize favorabile.

În Plenul Senatului, din cei 109 parlamentari prezenți, 108 au votat pentru adoptarea proiectului de lege. Singurul vot împotrivă a fost exprimat de către senatoarea USR Simona Elena Spătaru (FOTO).

Odată trecut de Senat, proiectul de lege a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Inițiativa a fost înregistrată în data de 1 septembrie și a fost transmisă Comisiei Juridice, pentru redactarea raportului. Termenul-limită este data de 20 septembrie 2022.