Ziua națională a copilului născut prematur, un semnal de alarmă pentru autorități

În avalanșa de zile naționale pe care parlamentarii se înghesuie să le marcheze mai degrabă pentru a lăsa un semn al trecerii lor prin forul legislativ, decât pentru că ar fi o necesitate, și-a făcut loc, anul trecut, și „Ziua naţională a copilului prematur din România”. Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat, la sfârșitul lunii iulie a anului trecut, acest proiect de lege care prevede ca noua zi națională să fie marcată în fiecare an pe data de 17 noiembrie, zi care coincide și cu Ziua Mondială a Prematurității. În săptămâna care include această zi, Ministerul Sănătăţii va trebui să prezinte în faţa comisiilor de sănătate reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor un raport privind situaţia copiilor prematuri din România, precum şi progresele înregistrate în acest domeniu, precizează noua lege. De asemenea, „Ziua naţională a copilului prematur în România” poate fi marcată de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de organizaţiile non-guvernamentale prin organizarea de evenimente dedicate copiilor prematuri. Proiectul aparține ex-deputatei PSD Cristina-Elena Dinu, care este de profesie medic.

După am rezolvat partea cea mai grea a problemei, de a avea o zi dedicată copiilor născuți prematur, să vedem acum ce fac autoritățile pentru a-i ajuta pe acești micuți într-o țară în care se nasc anual circa 20.000 de copii prematur. Ceea ce este și mai grav, este faptul că 10.000 dintre ei mor, deși mulți ar putea fi salvați, dacă în spitalele românești ar exista dotările necesare. Potrivit site-ului Asociației Prematurilor, în România, la 30 de minute se naște un prematur cu probleme neurologice, motorii, neuromotorii. De ajutorul acestei fundații au beneficiat anul trecut 2.500 de copii. Fundația derulează programe caritabile de donații în maternități, de educație continuă pentru cadrele medicale, proiecte de prevenție a nașterii premature și susține financiar cazurile sociale de familii cu prematuri.

Lipsa incubatoarelor, marea problemă

În România, prea puțini dintre copiii născuți prematur au șansa de a fi ajutați să trăiască, pentru că țara noastră are prea puține maternități cu dotări performante. Secțiile de terapie neonatală sunt foarte aglomerate, pentru că unitățile medicale duc lipsă de paturi la terapie pentru spitalizarea copiilor veniţi pe lume înainte de termen, ceea ce face ca România să se confrunte cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală. Deși necesarul ar fi de 600 de locuri în terapia intensivă neonatală (30 de locuri la un milion de locuitori), sunt asigurate doar aproximativ 300 de locuri, reprezentând, așadar, 50% din capacitatea de a îngriji nou-născuții prematuri, potrivit Asociației Salvați Copiii.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

În anul 2019, potrivit datelor INS, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de copii născuți vii, prematuritatea fiind considerată una dintre principalele cauze.

Bugetele alocate maternităților, în scădere vertiginoasă

La sfârșitul anului trecut, asociația Salvați Copiii atrăgea atenția, într-o scrisoare adresată Ministerului Sănătății, asupra situației de risc în care sunt puși nou-născuții, în urma reducerii bugetului alocat îngrijirii nou-născuților prematuri din secțiile de terapie intensivă neonatală și asupra insuficientei finanțări a domeniului de îngrijire medicală neonatală. Bugetele alocate maternităților au scăzut progresiv, ajungând anul trecut, în cazul Maternității „Cantacuzino” din București – terapia intensivă neonatală, la 42% (218.000 de lei) din bugetul alocat în 2017 (520.000 de lei), iar în cazul Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași – Programul Național de Sănătate a Femeii și Copilului și Programul de Terapie Intensivă, AP-ATI, la 61% (404.000 de lei) din bugetul alocat în 2018 (667.000 de lei). În ceea ce privește alocările anuale, Spitalul Universitar de Urgență București a primit pentru 2020 mai puțin de jumătate (472.000 de lei) din necesarul financiar evaluat în raport cu urgențele de îngrijire a prematurilor (1.000.000 de lei). Aceste trei situații prezentate în apelul Asociației Salvați Copiii sunt reprezentative pentru întregul sistem neonatologic.

Avem cea mai mare rată de decese la copii din UE

În acest context, șansele de supraviețuire a nou-născuților prematuri sunt în mod serios afectate, existând o creștere a mortalității în rândul acestor copii. Acest lucru face ca în prezent, România să se situeze pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de aproape două ori mai mare decât media Uniunii, de 6,2 decese la 1.000 de nașteri față de 3,5 în UE, se mai arăta în comunicatul asociației.