Muzeul Astra: tradiţia văzută prin ochelari VR

Muzeul Astra din Sibiu, prima instituţie de acest gen care primeşte, din 2014 încoace, câte trei stele Michelin, se reinventează permanent - şi cu atât mai mult în pandemie. Cu o vechime de peste 100 de ani, şi-a găsit propriile surse de finanţare, a implementat conceptul de „muzeu viu” şi ţine pasul cu vremurile, cu ajutorul noilor tehnologii. 

În faţa gospodăriei tradiţionale din Răşinari, câţiva copii se prind în joc. Mai-marele comunei invită vizitatorii la o răchie şi un sloi de oaie. Mâncarea e luată direct din ceaun şi e servită alături de un bulgăre auriu de mămăligă. Oamenii sunt disciplinaţi, respectă regulile sanitare cu voie bună - fiindcă mai sunt multe case de vizitat şi multe străchini şi ulcele de golit.

În 2020, după prima relaxare post-lockdown, muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului se deschidea din nou publicului, cu maratonul gastronomic anual. Evenimente de acest gen, în care gospodăriile prind viaţă prin mâncare, meşteşuguri, muzică şi dans, se organizează chiar şi-n vremuri de restrişte şi ilustrează perfect ideea de „muzeu viu”. 

O casă, o comunitate

Citește pe Antena3.ro

O tânără care a făcut un test ADN ca să afle care este istoria familiei sale a făcut o descoperire șocantă despre bunica ei

 „Conceptul nu e unul inventat de noi, dar îl punem în practică în propriul nostru mod”, spune Mirela Iancu, director de marketing cultural al Muzeului Astra. „Oamenii reali - nu actori, nu animatori culturali - adaugă un context fiecărui exponat”. 

De fiecare dată când muzeul în aer liber Astra mai primeşte o casă tradiţională - un monument, cum spun specialiştii - , de fapt primeşte şi ţesătura invizibilă care o leagă de comunitatea din care provine. „Când recompunem interiorul sau inventarul de unelte, tot satul contribuie - uneori, chiar şi satele dimprejur”.

Prilej de mândrie

Când o casă veche e pusă în circuitul expoziţional, sunt invitaţi toţi cei care au ajutat la completarea zestrei ei. „Oamenii văd că moara, şura lor o să le reprezinte satul pentru mii de vizitatori. De multe ori, sătenii vin însoţiţi de autorităţile locale, de preot, de ansamblul de dansuri de la şcoală, vine şi cea mai pricepută gospodină din sat... Aduc tot ce au ei mai frumos şi însufleţesc imediat acel loc”.

Sătenii sunt invitaţi la toate festivalurile: Târgul comunităţilor, Astra multicultural, Târgul creatorilor populari. „Este o ocazie şi pentru acele comunităţi să-şi prezinte cartea de vizită, să-şi facă reclamă, dacă desfăşoară la ele acasă activităţi de turism rural”, adaugă Mirela Iancu. 

Colecţia se îmbogăţeşte

Colecţia muzeului creşte în ritm de 2-3 case pe an. „Dacă în anii ’60 angajaţii muzeului în aer liber umblau prin sate, încercând să facă o sinteză a spiritului tehnic ţărănesc, astăzi sunt şi foarte mulţi oameni care vin spre noi. Dorinţa lor e de a nu pierde o moştenire pe care nu-şi mai permit s-o întreţină. Avem foarte multe oferte, inclusiv de donaţii, din diverse zone ale ţării”, spune Mirela Iancu. 

Ajutor de la meşteri

„În momentul în care identificăm o construcţie care ar putea completa colecţia, identificăm şi un posibil ajutor din comunitatea locală: un dulgher priceput sau un om care ştie să reconstituie acoperişurile de paie”, spune Mirela Iancu. 

Anul trecut, au fost transferate din Letea două case. „Acolo cercetarea a durat vreo cinci ani şi am identificat la faţa locului câţiva oameni care mai ştiau să frământe nisipul şi pământul, cum se făcea altădată”, spune directorul de marketing cultural. „Casele din Deltă se încarcă cu mai multe straturi de pământ crud şi lut, din ce în ce mai fine. Ultimul strat e sclivisit cu mâinile umede, până ce devine lucios”. 

Tehnici noi de conservare

Pe partea de restaurare, Muzeul Astra are un departament specializat care se numără printre cele mai bune din ţară. „Încercăm să mergem spre tehnici de conservare non-invazive”, spune Mirela Iancu. „Înainte, se foloseau biocide foarte puternice, care îi afectau inclusiv pe restauratori. Dotările moderne de-acum limitează folosirea substanţelor toxice”.

Clasica naftalină, spre exemplu, a fost înlocuită. „Introducem periodic, într-o cameră de criogenare, toate textilele care ar putea fi atacate de dăunători şi le lăsăm trei zile la temperaturi de minus 30 de grade. Moliile, larvele, ouăle îngheaţă şi mor”. 

Departamentul nu duce lipsă nici de specialişti, recrutaţi din rândul studenţilor şi absolvenţilor Universităţii Lucian Blaga din oraş.  

În pas cu timpul

Aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, muzeul şi-a găsit propriile surse de finanţare. „În afara faptului că undeva, spre 20%, noi avem venituri proprii pe care le reinvestim în programele culturale, am reuşit, în ultimii ani să atragem, pentru dezvoltarea infrastructurii şi a programelor culturale, în jur de 10 milioane de euro, finanţări nerambursabile”, spune Mirela Iancu. 

Cel mai recent proiect al muzeului combină tradiţia cu ultimele tehnologii. În trei gospodării, vizitatorii pot folosi ochelari de realitate virtuală (VR), pentru a afla povestea fiecărui exponat, spusă de oamenii locului. 

 „Aici, la noi, toate gospodăriile au grădini, pomi fructiferi, viţă-de-vie. Avem o luncă mare în care cresc secară, porumb dintr-un soi bătrânesc şi grâu alac - vechiul grâu care se semăna prin zonele deluroase din România. Peisajul recreează vizual, olfactiv şi prin mişcarea naturală a plantelor un cadru specific, care duce cu gândul la satul autentic, tradiţional”.

Mirela Iancu, director de marketing cultural

Astra înseamnă cel mai mare muzeu în aer liber din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. A primit premiul Luigi Micheletti 2019, acordat de European Museum Academy, pentru cea mai inovatoare instituţie de acest gen.