Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sanatatea noastra depinde, deseori, de lucruri elementare, banale, usor de realizat. Suntem obisnuiti sa ne monitorizam greutatea. Altii mai constiinciosi isi masoara zilnic tensiunea arteriala. Diabeticii sunt obligati sa isi determine de mai multe ori pe zi glicemia. Cu ocazia saptamanii mondiale a tulburarilor de ritm cardiac, medicii ne informeaza ca un act simplu, usor si nedureros, cum este cunoasterea propriului puls, ne poate salva viata!
In acest fel, putem observa o tulburare de ritm, care altminteri sa nu dea alte simptome si sa fie depistata in consecinta intr-un stadiu avansat, cand apar complicatii periculoase sau chiar moartea subita. In mod normal, inima bate de 60-100 de batai pe minut si are un ritm regulat. Uneori insa acesta poate fi prea rapid, prea lent sau poate fi neregulat, adica apar batai mai puternice, batai premature, pauze, cateva batai legate intre ele etc. Aceste modificari pot fi observate atunci cand ne luam pulsul. Acesta se poate palpa usor la nivelul gatului, pumnului, cotului, in partea superioara a coapsei sau in spatele genunchiului. Dar cel mai simplu se ia la pumn.
Este indicat sa va luati de mai multe ori pe zi pulsul: dimineata, la trezire, si seara, la culcare, inainte si dupa un efort fizic, in repaus sau in timpul unei activitati etc. Pentru asta asezati-va comod, plasati antebratul (indiferent care, stang sau drept) pe o suprafata, cu palma in sus si cotul usor indoit. Cu cealalta mana, folosind aratatorul si degetul mijlociu, cautati pulsul. Acesta este chiar la baza degetului mare, intre planul osos si tendonul care se simte la acest nivel. Aplicati ferm degetele si cronometrati pulsul pentru un minut. Se poate face si in 30 de secunde, multiplicand cu doi, dar exista pericolul de a trece cu vederea unele anomalii de ritm. Pulsul normal este de 60-100 de batai pe minut. Este firesc ca, in anumite situatii, pulsul sa sufere modificari. Totusi, daca in mod repetat acesta este prea mare (peste 100 de batai pe minut), prea lent (sub 50 de batai pe minut) sau neregulat, nu trebuie sa ignorati problema, ci este indicat sa va adresati medicului.
Exista numeroase tipuri de aritmii: tahicardii (cresterea frecventei cardiace) cu diverse origini, bradicardii (in care ritmul se rareste), extrasistole (batai ,,suplimentare"), fibrilatie atriala, flutter atrial, blocuri etc. Unele dintre ele pot aparea chiar la oameni sanatosi din cauza stresului, emotiilor, efortului, consumului de cafea sau tutun. Alteori insa au la origine o afectiune cardiovasculara sau chiar de alta natura (diabet zaharat, boli tiroidiene, anemii, boli pulmonare sau renale cronice etc.). Uneori pot fi silentioase, alteori pot prezenta manifestari ca: dispnee (respiratie dificila), palpitatii, oboseala, pierderea cunostintei, dureri toracice etc. Fibrilatia atriala este una dintre cele mai frecvente aritmii, fiind rapida si neregulata. In acest caz, impulsul electric provine din diferite zone ale atriului, astfel incat acesta practic nu se contracta, ci vibreaza. Ca urmare se produce o irigatie deficitara a tesuturilor, dar in acelasi timp in inima se formeaza trombi, care pot calatori la distanta si bloca diferite artere. Astfel, fibrilatia atriala este una dintre cauzele importante, dar insuficient luata in calcul de bolnavi, in producerea accidentelor vasculare cerebrale. De exemplu, un studiu recent arata ca in Marea Britanie sunt 750.000 de bolnavi cu fibrilatie atriala, iar aceasta este la originea a 14% din accidentele vasculare cerebrale. Cu toate acestea, 66% din populatie nu este informata privind conexiunea acestor periculoase fenomene.
Citește pe Antena3.ro
