Disciplina pozitivă pentru copii. 6 metode pentru o relație bazată pe înțelegere și respect

Medicul mediatru Ari Brown, autor al lucrărilor "Baby 411" și "Toddler 411", spune că disciplina pozitivă este un proces care implică manifestarea respectului, ascultarea activă, recompensarea comportamentelor adecvate și manifestarea iubirii față de copil, învățându-l simultan să facă distincția între bine și rău. Aceste practici afirmative contribuie la crearea unui sentiment de respect și iubire care îl motivează să adopte un comportament pozitiv pe termen lung.

„Copiii nu învață când se simt amenințați”, afirmă Jane Nelsen, autoarea seriei ”Positive Discipline” și consilier familial. Este posibil ca al tău copil să se supună cerințelor nu pentru că a înțeles distincția dintre bine și rău, ci pentru că se teme de consecințele nerespectării acestora. Ea explică pentru parents.com cum să practici disciplina pozitivă acasă.

1. Reguli clare și consecvente

Regulile clare sunt fundamentale. Acestea trebuie bine definite și ușor de înțeles pentru copil. Ar trebui să fie stabilite împreună cu el, dacă vârsta îi permite, pentru a-i spori angajamentul și respectar a acestora. Regulile trebuie aplicate de toți membrii familiei. 

2. Încurajări

Încurajarea diferă de lauda directă prin faptul că îl ajută pe copil să își recunoască propriile realizări și să își dezvolte autoevaluarea pozitivă. În loc să spui „Ești un copil atât de bun că ai strâns jucăriile”, poți spune „Am observat că ai strâns jucăriile. Cum te simți când camera ta este ordonată?”

3. Alegeri și autonomie

Dacă îi permiți copilului să facă alegeri, îi dezvolți simțul responsabilității și al autonomiei. Asta nu înseamnă că îi oferi libertate totală. Îi pui la dispoziție opțiuni adecvate vârstei și situației. În loc să spui„Mănâncă acum!”, încearcă: „Preferi să începi cu morcovii sau cu cartofii?”

4. Consecințe logice

Consecințele logice sunt legate de comportamentul copilului și sunt previzibile. Acestea îl ajută pe copil să înțeleagă legătura dintre acțiuni și urmările lor naturale. Dacă un copil nu își strânge jucăriile, consecința logică ar putea fi că nu le va putea folosi următoarea zi.

5. Ascultare activă

În momentul în care copilul îți vorbești tu îi acorzi atenție totală, îi recunoști emoțiile pe care le exprimă și îi răspunzi într-un mod care să îi valideze sentimentele. Acest lucru îi arată că îl respecți și îl prețuiești, consolidând încrederea reciprocă.

6. Colaborare

În loc să impui soluții, încurajează copilul să participe la găsirea unei soluții. Acest proces îl învață cum să-și rezolve conflictele în mod constructiv și cum să gândească critic despre posibilele soluții, notează deparinti.ro.